Schizofrenia paranoida se caracterizeaza prin simptome predominant pozitive ale schizofreniei, adica prin idei delirante si halucinatii. Aceste simptome debilitante estompeaza linia dintre ceea ce este real si ceea ce nu este, ceea ce face dificil ca persoana sa duca o viata tipica.
Schizofrenia apare la aproximativ 1,1 la suta din populatie, in timp ce schizofrenia paranoida este considerata subtipul cel mai comun al acestei tulburari cronice. Varsta medie de debut este adolescenta tarzie pana la varsta adulta timpurie, de obicei intre 18 si 30 de ani. Este extrem de neobisnuit ca schizofrenia sa fie diagnosticata dupa varsta de 45 de ani sau inainte de 16 ani. Iar debutul la barbati apare de obicei mai devreme decat la femei.
Simptome
Simptomele timpurii ale schizofreniei pot parea destul de obisnuite si ar putea fi explicate de o serie de alti factori. Aceasta include socializarea mai putin frecventa, probleme cu somnul, iritabilitate sau scaderea notelor de la scoala. Aceste simptome negative ar putea include o lipsa tot mai mare de motivatie, incapacitatea scazuta de a acorda atentie anumitor sarcini sau izolarea sociala.
Semnele de avertizare ca psihoza poate fi iminenta includ:
Vezi, auzi, gusti lucruri pe care altii nu le vad.
Suspiciunea si frica generala fata de intentiile altora.
Ganduri sau credinte persistente, neobisnuite.
Dificultatea de a gandi clar.
Retragere sociala din cadrul familiei sau din grupul de prieteni.
O scadere semnificativa in ceea ce priveste ingrijirea de sine.
Afisarea tuturor acestor simptome nu indica neaparat prezenta schizofreniei, dar acestea sunt indicii ca se recomanda o evaluare a sanatatii mintale. Daca persoana se confrunta cu aparitia schizofreniei, interventia timpurie este cea mai buna sansa de a avea un rezultat pozitiv si cea mai buna sansa ca persoana in cauza sa duca o viata linistita.
Simptomele pozitive ale schizofreniei – lucruri precum halucinatiile si ideile delirante – sunt mai putin susceptibile de a trece neobservate. Dupa faza prodromala, pacientul intra in faza activa a schizofreniei, in timpul careia se confrunta cu ganduri debilitante si distorsiuni perceptive. Aceste persoane pot prezenta functiile motorii sau cognitive afectate, inclusiv vorbirea dezorganizata si comportamentul dezorganizat sau catatonic.
Paranoia in schizofrenia paranoida provine din idei delirante – credinte ciudate ferm pastrate, care persista in ciuda dovezilor contrare – si halucinatii – a vedea sau a auzi lucruri pe care altii nu le identifica. Ambele experiente pot avea caracter persecutor sau amenintator. Un pacient poate auzi o voce sau voci in cap pe care nu le recunoaste ca fiind propriile ganduri sau voci interne. Aceste voci pot fi descurajante sau ostile, determinand o persoana sa faca lucruri pe care altfel nu le-ar face.
Un comportament ciudat, atipic, apare ca urmare a acestor idei si halucinatii. Cineva cu schizofrenie poate fi convins ca guvernul il supravegheaza pentru a-i face rau intr-un fel sau altul. Acest lucru poate duce la izolarea la domiciliu, la acoperirea geamurilor, la punerea obiectelor in fata usilor pentru a impiedica intrarea si la blocarea sau eliminarea obiectelor care cred ca contin dispozitive sau camere de ascultare. S-ar putea sa stea treaz noaptea tarziu pentru a prinde vinovatii.
O persoana cu schizofrenie paranoida activa este consumata de ideile sau halucinatiile pe care le are. Marea majoritate a energiei si atentiei este concentrata pe pastrarea si protejarea credintelor false sau a distorsiunilor perceptive.
Cel mai des moment in care o persoana cauta tratament initial pentru schizofrenie este in faza activa, cand psihozele provoaca adesea o perturbare dramatica in viata sa si a celor din jur. Dupa faza activa, pacientul intra in faza reziduala a schizofreniei. La fel ca subtipul rezidual, halucinatiile si ideile delirante se atenueaza in acest moment (de obicei cu ajutorul medicamentelor antipsihotice si a altor forme de tratament), iar pacientul prezinta in primul rand doar simptome negative.
Ce tratament se recomanda?
Atunci cand schizofrenia este diagnosticata, medicatia antipsihotic este cel mai de obicei prescris. Aceasta poate fi administrat sub forma de pilule, plasturi sau injectie. Au fost dezvoltate injectii pe termen lung care ar putea elimina problemele unui pacient care nu isi ia in mod regulat medicatia (numita „nerespectarea medicatiei”). Aceasta este o preocupare comuna in schizofrenie din cauza simptomului anosognoziei. Anosognozia este lipsa de intelegere si o necunoastere a prezentei unei tulburari. Este foarte posibil ca cineva cu schizofrenie sa nu recunoasca faptul ca halucinatiile sau ideile sunt neobisnuite sau nefondate. Acest lucru poate determina o persoana sa nu mai ia medicamentele antipsihotice, sa nu mai participe la terapie sau ambele, ceea ce poate duce la recidiva in psihoza in faza activa.
Desi medicatia antipsihotica este eficienta in tratarea simptomelor pozitive ale schizofreniei, aceasta nu abordeaza simptomele negative. In plus, aceste medicamente pot avea efecte secundare nedorite, inclusiv cresterea in greutate, somnolenta, neliniste, greata, varsaturi, tensiune arteriala scazuta, gura uscata, si scaderea numarului de globule albe. Ele pot duce, de asemenea, la dezvoltarea tulburarilor de miscare, cum ar fi tremuraturi si ticuri, dar acestea sunt mai frecvente cu antipsihotice de generatie mai veche (tipice), nu cu antipsihotice de generatie mai noua (atipice).
Psihoterapia joaca, de asemenea, un rol important in tratamentul schizofreniei. S-a demonstrat ca terapia cognitiv-comportamentala (CBT) ajuta pacientii sa-si dezvolte si sa pastreze abilitatile sociale, sa atenueze simptomele de anxietate si depresie comorbide, sa faca fata traumelor din trecutul lor, sa imbunatateasca relatiile cu familia si prietenii si sa sprijine recuperarea profesionala.
Semne ca este nevoie de asistenta medicala imediata
Daca pacientul este un pericol pentru sine sau pentru ceilalti si nu doreste sa caute tratament, acesta poate fi internat involuntar la un spital si retinut pentru o perioada de evaluare care dureaza de obicei de la trei pana la sapte zile. O hotarare judecatoreasca este necesara pentru ca angajamentul involuntar sa fie prelungit.
Desi filmele si stirile din mass-media au caracterizat schizofrenia ca o conditie violenta, cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu schizofrenie nu sunt violente. Majoritatea infractiunilor violente sunt comise de persoane care nu sufera de aceasta tulburare. Totodata, riscul de violenta in schizofrenie scade dramatic cand tratamentul este in joc.
Schizofrenia este asociata cu un risc mai mare de sinucidere.
Asadar, daca cunoasteti pe cineva care se confrunta cu aceasta tulburare si nu primeste consiliere, ajutati-l sa ajunga cat mai rapid la un specialist!
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania
Articole asemanatoare:
Rolul furiei in tulburarea de personalitate borderline
Schizofrenia la copii pe intelesul tuturor
Tulburarea de personalitate paranoida: simptome, cauze, tratament
Fetisismul poate deveni tulburare? Iata ce spun specialistii!
Tulburarea dismorfica corporala
Despre tulburarea de personalitate narcisica
Comportamentul sexual deviant: Cauze, Simptome, Solutii Eficiente
Tulburarea de personalitate histrionica
Totul despre tulburarea de personalitate evitanta
Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.
