Terapia cognitiv-comportamentala (CBT) a devenit una dintre principalele abordari ale psihoterapiei datorita suportului stiintific puternic de care se bucura si termenului de tratament rapid.
Terapia cognitiv-comportamentala se bazeaza pe ideea conform careia gandurile, emotiile si comportamentele noastre sunt intr-o interactiune continua si se influenteaza unele pe altele. Modul prin care interpretam sau ne gandim la o anumita situatie determina emotia pe care o avem despre acea situatie, ceea ce va determina comportamentul nostru in acea situatie.
Iata un exemplu!
Functionarea modelului CBT poate fi exemplificata cu usurinta atunci cand doua persoane se intalnesc cu aceeasi situatie:
Sorin si Mihai au obtinut amandoi rezultate slabe la examenul de matematica.
Ce gandeste Sorin?
“Daca as fi fost destept, as fi trecut examenul. Sunt prost.”
Ce gandeste Mihai?
“Am subestimat acest examen. Nu am invatat destul.”
Ce simte Sorin?
Este deprimat si neincrezator in viitoarele rezultate la examene.
Ce simte Mihai?
Este dezamagit, dar are incredere ca va avea rezultate bune la urmatoarele examene.
Care este comportamentul lui Sorin?
Sorin dezvolta o parere negativa despre el insusi si nu isi ajusteaza modalitatea de invatare pentru urmatorul examen la matematica, deoarece considera ca el insusi este problema (este incapabil) si nu cat a invatat.
Care este comportamentul lui Mihai?
Mihai isi face un plan sa invete mai mult pentru urmatorul examen. Stima lui de sine nu este afectata.
Ce spune modelul cognitiv-comportamental despre ganduri, emotii si comportament?
Gandurile
Creierul nostru utilizeaza constant gandirea pentru a face interpretari despre lumea inconjuratoare. Cand vedem ceva, cand simtim sau mirosim, gandirea ne va ajuta sa recunoastem obiectele inconjuratoare.
O parte a gandirii implica sa facem asumptii despre situatiile in care ne aflam. Spre exemplu, daca vedem un strain ce trece pe langa noi cu un obiect ascutit, nu stim daca este periculos, dar putem sa presupunem ca ne aflam in pericol. Aceste indicii ne ajuta in supravietuire.
Cu toate acestea, in anumite situatii, aceste presupuneri pot fi destul de inselatoare. Spre exemplu, unele persoane pot presupune ca toti oamenii ce trec pe langa ele sunt periculosi, chiar si atunci cand nu exista nicio dovada concreta a acestui lucru. In principiu, persoanele ce sufera de depresie sau anxietate tind sa aiba mai multe ganduri negative nefondate fata de o situatie. Aceste ganduri sunt numite credinte irationale.
Si pentru ca in viata de zi cu zi ne intalnim cu foarte multe situatii si cu multa informatie, putem sa acordam atentie doar unui mic procent din gandurile noastre, majoritatea devenind automate. Terapia cognitiv-comportamentala le denumeste ganduri automate. Cand un gand este automat, nu suntem capabili sa ii punem la indoiala credibilitatea pentru ca nici macar nu stim ca el exista. Cateodata, cand un gand este automat si irational putem avea parte de emotii negative fara sa stim de ce.
Emotiile
Ca rezultat al gandurilor pe care le avem fata de o situatie, apar emotiile.
Iata un exemplu!
Maria si Ana merg pe o strada aglomerata si observa ca o persoana se uita la ele si se indreapta catre ele.
Gandul Mariei: “Acest om pare ca s-a pierdut. Cred ca are nevoie de niste indicatii”
Gandul Anei: “De ce vine catre noi acest om? Ce vrea? Sigur pune la cale ceva”
Emotia Mariei: Fericita/Prietenoasa
Emotia Anei: Speriata/Agitata
Cand experimentam emotii, corpul nostru sufera cateva schimbari fiziologice. Spre exemplu, cand ne este frica, corpul intra in raspunsul de “lupta sau fuga” ce include cresterea ritmului cardiac, transpiratie, incordarea muschilor.
De obicei, emotiile trec neobservate (in special cand ele nu sunt intense). Cu toate acestea, ele tot au un impact asupra gandurilor si comportamentelor noastre.
Este important sa intelegem ca, desi gandurile si emotiile pot sa treaca neobservate, ele tot au un efect asupra comportamentului. De aceea este important sa invatam sa le identificam pentru a schimba comportamentul.
Comportamentul
Dupa ce interpretam o situatie cu ajutorul gandirii, experimentam o reactie emotionala, iar apoi vom raspunde cu un comportament. Acest ciclu are loc constant in tot ceea ce facem zi de zi.
Uneori, acest proces nu functioneaza cum ar trebui si incepem sa simtim si sa ne comportam in moduri ce ne pun piedici.
Iata un exemplu!
Situatia: Maria si Ana isi suna un prieten care nu le raspunde la telefon.
Gandul Mariei: “E posibil sa fie ocupat sau doar nu are chef sa vorbim chiar acum”
Gandul Anei: “Nu vrea sa vorbeasca cu mine pentru ca sunt plictisitoare si ciudata”.
Emotia Mariei: Nu se schimba
Emotia Anei: Trista
Comportamentul Mariei: Aceasta incearca sa isi sune din nou prietenul peste cateva ore.
Comportamentul Anei: Aceasta evita sa isi mai sune prietenul in viitor si nu vrea sa se mai intalneasca cu el.
Din acest exemplu putem sa recunoastem faptul ca pe viitor, Ana va avea dificultati in a mentine relatii sanatoase daca va interpreta situatiile neutre intr-un mod negativ. Acest tip de gand irational este specific, in principiu, persoanelor ce sufera de anxietate sau depresie.
Ce sunt credintele centrale in modelul cognitiv-comportamental?
Gandurile pe care le avem in anumite situatii sunt influentate de credintele noastre centrale. Aceste credinte centrale sunt adanc inradacinate si stau in centrul perspectivei noastre despre viata.
Iata cateva exemple de credinte centrale:
“Oamenii sunt in general buni”
“Nu sunt o persoana placuta”
“Totul va fi bine intr-un final”
“Lumea este un loc periculos”
Credintele centrale se dezvolta din experientele personale unice ale fiecarei persoane. Cu toate acestea, aceste credinte nu sunt intotdeauna precise si obiective. Spre exemplu, o persoana care a fost abuzata in copilarie de catre un parinte poate sa dezvolte credinta centrala conform careia este de neiubit, cand problema este, de fapt, parintele acesteia.
Va puteti imagina credintele centrale ca niste filtre prin care trec gandurile inainte de a impinge emotia. Daca o persoana are credinta centrala ca lumea este periculoasa, fiecare gand al acesteia trebuie sa faca sens conform credintei. Spre exemplu, daca o persoana are credinta centrala ca nu este o persoana placuta, daca un prieten nu ii va raspunde la telefon, aceasta va crede ca nu i s-a raspuns din cauza faptului ca acel prieten nu o place.
Iata un exemplu de cum ar putea o credinta centrala negativa sa influenteze chiar si o situatie pozitiva:
Situatia: Maria isi suna o prietena ce ii raspunde la telefon si au o conversatie placuta.
Credinta centrala a Mariei: “Cred ca nu sunt o persoana placuta, deci cum ar putea aceasta situatie sa aiba sens in cadrul credintei mele?
Gandul automat al Mariei: “Prietena mea este prea draguta pentru mine. Probabil ca o enerveaza telefoanele mele. Ar trebui sa nu o mai deranjez atat.”
Faceti un exercitiu!
Ganditi-va la o situatie dificila recenta. Incercati sa va dati seama ce ati gandit atunci, ce ati simtit si cum ati actionat.
Daca vrei sa apelezi la terapia cognitiv-comportamentala pentru a descoperi cauzele problemelor, poti cere o evaluare clinica si ajutor specializat la unul din psihologii Id Therapy Bespoke Treatment Center.
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania