In anul 1905, Emil Kraeplin vorbea de o personalitate care este mereu in alerta pentru a gasi nemultumiri, este iritabila, sensibila, litigioasa si mereu intr-o continua lupta cu ceilalti. Astazi numim ceea ce Kraeplin mentiona tulburare de personalitate paranoida.
Caracteristica de baza a tulburarii de personalitate paranoida este suspiciozitatea universala – tendinta de a interpreta comportamentul celorlalti ca fiind ceva amenintator. Persoanele ce sufera de aceasta tulburare sunt excesiv de neincrezatoare in ceilalti, iar relatiile lor au de suferit din aceasta cauza.
Se pare ca afecteaza intre 2,3% si 4,4 % din populatie si este mai comuna la barbati decat la femei. Deoarece tulburarile de personalitate descriu modele de comportament de lunga durata, ele sunt cel mai adesea diagnosticate la varsta adulta, deoarece un copil sau un adolescent este in continua dezvoltare si maturizare, avand loc schimbari de personalitate. Cu toate acestea, daca este diagnosticata la un copil sau la un adolescent, caracteristicile trebuie sa fi fost prezente timp de cel putin un an.
La fel ca majoritatea tulburarilor de personalitate, tulburarea de personalitate paranoida va scadea, de obicei, in intensitate odata cu varsta, multe persoane confruntandu-se cu cateva dintre cele mai extreme simptome pana la varsta de 40 sau 50 de ani.
Studiile mentioneaza ca structurarea unei personalitati paranoide poate fi influentata de factori culturali. Astfel, “grupuri minoritare, imigranti, refugiati politic sau persoane cu fundal etnic diferit pot dezvolta un comportament defensiv paranoid prin bariere lingvistice, nerecunoasterea regulilor sociale, sau ca raspuns la indiferenta societatii majoritare” (DSM-V, 2016, p.651).
Caracteristicile persoanelor cu tulburare de personalitate paranoida
Cei ce sunt diagnosticati cu aceasta tulburare, tind sa fie extrem de sensibili la critica, fie ea reala sau interpretata. Ei se simt ofensati foarte usor, se infurie usor si pastreaza ranchiuna. Este putin probabil ca acestia sa se confeseze altor persoane, deoarece considera ca informatiile personale pot fi folosite impotriva lor. Ei pun la indoiala sinceritatea si increderea prietenilor si asociatilor. Un zambet sau o privire poate fi privita cu suspiciune.
Ca rezultat, ei au putini prieteni si relatii intime. Cand formeaza, totusi, o relatie intima, ei pot suspecta infidelitatea, chiar si fara dovezi. Tind sa ramana hipervigilenti, ca si cum ar trebui sa fie mereu in garda pentru a preveni raul. Isi neaga vinovatia pentru greselile pe care le fac, chiar si atunci cand ele sunt justificate. Sunt perceputi de ceilalti ca fiind reci, distanti, intriganti si lipsiti de umor.
Mecanismele de aparare ale persoanelor afectate de tulburarea de personalitate paranoida sunt proiectia, negarea si rationalizarea.
Simptome:
- Suspiciune
- Preocupare pentru presupusele motive ascunse ale celorlalti
- Incapacitate de colaborare
- Izolare sociala
- Detasare
- Ostilitate
- Imagine de sine scazuta
- Se asteapta sa fie exploatati de ceilalti
Cauze
Cauza exacta a acestei tulburari nu este cunoscuta. Se pare ca este mai frecventa in familiile cu tulburari psihotice, cum ar fi schizofrenia si tulburarea deliranta, ceea ce sugereaza ca genele pot fi implicate. Tulburarea de personalitate paranoida poate rezulta si din experientele negative din copilarie, incurajate de o atmosfera familiala amenintatoare.
Tratamentul tulburarii de personalitate paranoida
Persoanele cu tulburare de personalitate paranoida deseori nu cauta un tratament pe cont propriu, deoarece nu considera ca au o problema.
Neincrederea fata de ceilalti simtita de persoanele cu aceasta tulburare reprezinta, de asemenea, o provocare pentru profesionistii din domeniul sanatatii, deoarece increderea este un factor important al psihoterapiei. Ca rezultat, multi oameni cu tulburare de personalitate paranoida nu isi urmeaza planul de tratament si pot chiar pune la indoiala motivele terapeutului.
Cand un pacient cauta tratament, este recomandata psihoterapia, ce se va concentra pe cresterea abilitatilor generale de coping, a increderii si a empatiei, precum si pe imbunatatirea interactiunilor sociale, a comunicarii si a stimei de sine.
Tratamentul medicamentos, in general, nu este utilizat pentru a trata aceasta tulburare. Cu toate acestea, anxioliticele, antidepresivele sau antipsihoticele pot fi prescrise daca simptomele persoanei sunt extreme sau daca sufera, de asemenea de o problema psihologica coexistenta, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Ce “complicatii” pot aparea la persoanele cu tulburare de personalitate paranoida?
Gandirea si comportamentele asociate cu aceasta tulburare pot interfera cu capacitatea unei persoane de a forma si a mentine relatii, precum si cu capacitatea acesteia de a functiona in situatii sociale si la locul de munca.
In multe cazuri, persoanele cu tulburare de personalitate paranoida se implica in batalii juridice, dau in judecata persoane sau companii pe care le considera rau intentionate sau o amenintare pentru ele, ceea ce se defineste prin conceptul de procesoman.
Desi este o tulburare cronica, adica tinde sa reziste pe tot parcursul vietii, cu ajutorul unui tratament specializat constant, persoanele ce sufera de tulburare de personalitate paranoida se pot descurca foarte bine, isi pot face si mentine relatii, pot avea un loc de munca satisfacator si se pot integra in societate.
Daca te regasesti intr-una din situatiile de mai sus, poti cere o evaluare clinica si ajutor specializat la unul din psihologii Id Therapy Bespoke Treatment Center.
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania
Articole asemanatoare:
Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.