Video Video Angajăm

Ce Sunt Tulburările de Comportament Alimentar?

Ce sunt tulburările de comportament alimentar?

Ce Sunt Tulburările de Comportament Alimentar: Cauze, Tipuri, Tratament

Descoperă ce sunt tulburările de comportament alimentar, cauzele acestora cât și simptomele lor. Află cum le poți diagnostica și trata pe acestea.

Cuprins pagină:

  1. Ce sunt tulburările de comportament alimentar?
  2. Care sunt cauzele comune ale apariției tulburărilor de comportament alimentar?
  3. Care sunt cele mai întâlnite tulburări de comportament alimentar?
  4. Care sunt simptomele tulburărilor de comportament alimentar?
  5. Cum se diagnostichează tulburările de comportament alimentar?
  6. Cum se tratează tulburările de comportament alimentar?
  7. Cum te poate ajuta ID Therapy în tratarea tulburarilor de comportament alimentar?

 

Ce sunt tulburările de comportament alimentar?

Tulburările de comportament alimentar reprezintă afecțiuni grave și complexe, caracterizate prin obiceiuri alimentare neregulate și o preocupare excesivă pentru greutate și imaginea corporală. Aceste tulburări nu sunt doar despre mâncare, ci reflectă probleme psihologice profunde, afectând sănătatea fizică, psihologică și socială a individului.

Exemple de astfel de tulburări includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și alimentația compulsivă (binge eating). Persoanele afectate de aceste tulburări prezintă tipare de alimentație disfuncționale care le pot pune viața în pericol și necesită intervenție medicală și psihologică pentru a fi tratate eficient.

Care sunt cauzele comune ale apariției tulburărilor de comportament alimentar?

În spatele unei luptei tăcute cu tulburările de alimentație se află afecțiuni complexe și adesea interconectate, implicând o combinație de factori genetici, biologici, psihologici și socioculturali.

  • Factori genetici și biologici: Cercetările sugerează că predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în apariția tulburărilor de alimentație. Persoanele care au rude apropiate afectate de aceste tulburări au un risc mai mare de a dezvolta ele însele astfel de probleme. Genele care influențează comportamentul alimentar, greutatea corporală și răspunsurile la stres pot contribui la această predispoziție.
  • Dezechilibrele chimice în creier: Neurotransmițătorii, cum ar fi serotonina și dopamina, au o importanță esențială în reglarea stării de spirit, a apetitului și a comportamentului alimentar. Dezechilibrele în nivelurile acestor substanțe chimice pot afecta capacitatea unei persoane de a-și controla aportul alimentar și de a menține o relație sănătoasă cu mâncarea. De exemplu, nivelurile scăzute de serotonină sunt asociate cu sentimente de anxietate și depresie, care pot agrava comportamentele alimentare disfuncționale.
  • Interacțiunea gene-mediu: Deși factorii genetici oferă o predispoziție, mediul înconjurător și experiențele de viață joacă un rol esențial în declanșarea tulburărilor de alimentație. Stresul, traumele și influențele socio-culturale pot activa genele responsabile pentru aceste afecțiuni, arătând că interacțiunea dintre gene și mediu este complexă și multidimensională.
  • Factori psihologici: Factorii psihologici joacă un rol crucial în dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Stima de sine scăzută, perfecționismul și anxietatea sunt frecvent întâlnite la persoanele afectate. Stima de sine scăzută poate face ca indivizii să fie extrem de preocupați de greutatea și imaginea corporală, ducând la comportamente alimentare disfuncționale. Perfecționismul exacerbează dorința de a atinge standarde nerealiste de greutate și aspect fizic.
  • Traumele emoționale și abuzul: Traumele emoționale, abuzul fizic sau emoțional și experiențele de viață stresante pot declanșa sau agrava simptomele tulburărilor de comportament alimentar. Aceste experiențe traumatice pot provoca o nevoie de control, care se manifestă prin controlul strict al alimentației și greutății. De asemenea, stresul cronic și anxietatea pot intensifica comportamentele alimentare anormale, deoarece mâncarea devine un mecanism de coping pentru gestionarea emoțiilor negative.
  • Factori socio-culturali: Te-ai întrebat vreodată cum influențează societatea modernă percepția noastră asupra frumuseții și greutății corporale? Presiunea de a se conforma standardelor nerealiste de frumusețe și succes impuse de societate afectează profund imaginea de sine.
  • Influența mass-media: Mass-media și rețelele sociale joacă un rol crucial în promovarea idealurilor de frumusețe imposibile. Modelele din reviste, influențatorii online și reclamele transmit adesea mesaje subliminale că pentru a fi atrăgător și de succes trebuie să ai un anumit aspect fizic. Această presiune constantă poate duce la o insatisfacție profundă cu propriul corp și poate declanșa comportamente alimentare nesănătoase în încercarea de a atinge aceste standarde.
  • Cultura și idealurile de frumusețe: Cultura populară glorifică adesea siluetele subțiri și aspectele fizice perfecte, creând așteptări nerealiste. Filmele, emisiunile TV și chiar jocurile video prezintă personaje cu corpuri ideale, care pot părea inaccesibile majorității oamenilor. Aceste idealuri de frumusețe contribuie la dezvoltarea și perpetuarea tulburărilor de alimentație, deoarece indivizii se străduiesc să se conformeze unor standarde de neatins.
  • Impactul social: Grupurile sociale și cercurile de prieteni pot exercita presiuni suplimentare, influențând comportamentele alimentare și atitudinile față de greutate. Comentariile legate de aspectul fizic, comparațiile constante și discuțiile despre diete pot intensifica sentimentele de inadecvare și pot declanșa comportamente alimentare nesănătoase.
  • Rețelele sociale: Platformele de social media, precum Instagram, TikTok și Facebook, au un impact semnificativ asupra modului în care oamenii percep frumusețea și succesul. Filtrele, editările și postările care promovează stiluri de viață perfect echilibrate și corpuri sculptate cresc presiunea de a atinge aceste standarde. Aceste influențe pot agrava tulburările de alimentație, alimentând nesiguranțele și comportamentele obsesive legate de mâncare și greutate. Aceste presiuni socio-culturale contribuie semnificativ la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar, afectând sănătatea mentală și fizică a indivizilor.
  • Factori de mediu: O atmosferă familială în care există conflicte, lipsă de suport emoțional sau modele negative de alimentație poate juca un rol semnificativ în apariția acestor tulburări.
  • Atmosfera familială: Într-o familie unde predomină conflictele și lipsa de comunicare, copiii și adolescenții pot dezvolta tulburări de alimentație ca un mecanism de coping pentru a face față stresului și nesiguranței. Lipsa de suport emoțional și de înțelegere din partea părinților poate agrava sentimentul de izolare și nevoia de control, manifestată prin comportamente alimentare disfuncționale.
  • Modele negative de alimentație: Dacă părinții sau alți membri ai familiei au obiceiuri alimentare nesănătoase, cum ar fi dietele extreme sau mâncatul compulsiv, aceste comportamente pot fi preluate de către copii. Presiunea de a menține o anumită greutate sau aspect fizic poate fi transmisă de la o generație la alta, perpetuând ciclul tulburărilor de comportament alimentar.
  • Influențele sociale: Grupurile de prieteni și cercurile sociale pot, de asemenea, influența comportamentul alimentar. Comentariile despre greutate și aspect fizic, precum și comparațiile constante, pot duce la o imagine de sine distorsionată și la adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Adolescenții, în special, sunt vulnerabili la influențele colegilor și pot adopta comportamente de dietă și exerciții fizice extreme pentru a se conforma normelor grupului.

Acești factori interconectati pot influența profund comportamentul alimentar și imaginea de sine, contribuind la apariția și perpetuarea tulburărilor de comportament alimentar. Înțelegerea și abordarea acestor influențe este esențială pentru prevenirea și tratamentul eficient al acestor tulburări.

Care sunt cele mai întâlnite tulburări de comportament alimentar?

Să explorăm împreună cele trei tipuri principale de tulburări de comportament alimentar: bulimia, anorexia și mâncatul compulsiv.

1. Bulimia nervoasă

Bulimia nervoasă este o tulburare complexă care implică episoade recurente de consum excesiv de alimente, urmate de comportamente de eliminarea a alimentelor, cum ar fi vărsăturile auto-induse sau utilizarea excesivă de laxative. Persoanele afectate sunt adesea profund preocupate de greutatea lor și folosesc eliminarea alimentelor ca metodă de control al greutății.

Aceste comportamente repetate pot duce la probleme de sănătate grave, inclusiv dezechilibre electrolitice, care pot afecta inima și alte organe vitale, și deteriorarea dinților și esofagului din cauza acidului gastric.

Bulimia

Episoadele de consum excesiv

În timpul unui episod de bulimie, persoana poate consuma cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, simțindu-se incapabilă să se oprească. Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente intense de vinovăție, rușine și frică de îngrășare.

 

Comportamente de purjare

Pentru a compensa episoadele de mâncat excesiv, persoanele cu bulimie recurg la comportamente de purjare, prin inducerea varsaturilor, utilizarea diureticelor sau exerciții fizice excesive. Aceste metode sunt folosite pentru a elimina caloriile consumate și pentru a preveni creșterea în greutate.

 

Impactul asupra sănătății

Bulimia poate avea consecințe severe asupra sănătății. Dezechilibrele electrolitice pot duce la aritmii cardiace, insuficiență renală și alte complicații grave. De asemenea, acidul gastric din vărsături poate eroda smalțul dentar, ducând la carii și sensibilitate dentară, iar esofagul poate fi iritat și deteriorat.

Această tulburare necesită o intervenție medicală și psihologică promptă pentru a preveni complicațiile grave și pentru a ajuta persoana afectată să își recâștige controlul asupra comportamentului alimentar și sănătății generale.

2. Anorexia nervoasă

Anorexia nervoasă este o tulburare psihologică gravă caracterizată prin restricționarea severă a aportului alimentar, ceea ce duce la o pierdere extremă în greutate. Persoanele afectate trăiesc cu o teamă intensă de a se îngrășa și au o percepție distorsionată a propriului corp, văzându-se supraponderale chiar și atunci când sunt subponderale.

 

Restricționarea alimentară severă

Persoanele cu anorexie reduc drastic numărul de calorii consumate și evită anumite alimente, ceea ce duce la o scădere semnificativă și periculoasă în greutate. Aceste comportamente sunt alimentate de dorința de a controla greutatea și de teama intensă de a se îngrășa.

 

Percepție distorsionată a corpului

Cei afectați de anorexie au o imagine corporală complet distorsionată, considerându-se supraponderali chiar și atunci când sunt extrem de slabi. Această percepție incorectă îi face să continue comportamentele restrictive și să-și pună sănătatea în pericol.

 

Probleme grave de sănătate

Anorexia poate provoca probleme serioase de sănătate, inclusiv insuficiență cardiacă din cauza malnutriției, pierderea densității osoase, care duce la osteoporoză, și infertilitate. Femeile pot experimenta amenoree, adică absența menstruației, din cauza lipsei de grăsime corporală necesară pentru funcțiile hormonale normale.

Anorexia necesită o intervenție medicală și psihologică urgentă pentru a preveni complicațiile grave și pentru a ajuta persoana afectată să-și restabilească o relație sănătoasă cu alimentația și corpul său.

3. Mâncatul compulsiv (binge eating)

Mâncatul compulsiv se manifestă prin episoade de consum excesiv de alimente, în care persoana nu își poate controla cantitatea de mâncare ingerată. Spre deosebire de bulimie, aceste episoade nu sunt urmate de comportamente de purjare, ceea ce poate duce la obezitate și la probleme de sănătate asociate, cum ar fi diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială.

Sentimentele de vinovăție și rușine apar adesea după episoadele de mâncat compulsiv, amplificând stresul emoțional.

 

Episoade de consum excesiv

Persoanele afectate pot consuma mari cantități de mâncare într-o perioadă scurtă de timp, adesea mâncând în secret din cauza rușinii asociate cu comportamentul lor.

 

Consecințe asupra sănătății

Mâncatul compulsiv, nefiind urmat de comportamente de eliminare a mancarii, poate conduce la creșterea rapidă în greutate, obezitate și alte complicații de sănătate, inclusiv diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și boli cardiovasculare.

 

Impact psihologic

Sentimentele de vinovăție și rușine sunt frecvente, iar acestea pot duce la o spirală de consum compulsiv de alimente și suferință emoțională. Persoanele afectate pot experimenta o scădere semnificativă a stimei de sine și pot evita situațiile sociale din cauza fricii de judecată.

Care sunt simptomele tulburărilor de comportament alimentar?

Identificarea simptomelor comune este esențială pentru intervenția timpurie și tratarea eficientă a acestor afecțiuni.

Tulburari de apetit

Simptome comune

Iată cum poți recunoaște semnele tulburărilor de comportament alimentar la tine sau la cei dragi da și câteva simptome comune care pot indica prezența acestor afecțiuni grave:

  • Preocupare excesivă pentru greutate și imagine corporală: Persoanele afectate petrec mult timp gândindu-se la greutatea și aspectul lor fizic, dezvoltând o obsesie pentru diete și exerciții fizice.
  • Schimbări dramatice în greutate: Fluctuațiile mari în greutate, fie pierderi rapide, fie creșteri semnificative, pot fi un semn al tulburărilor de alimentație. Aceste schimbări pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și emoționale.
  • Obiceiuri alimentare neregulate: Consumul de alimente poate deveni haotic, cu episoade de mâncat excesiv urmate de perioade de înfometare sau restricție alimentară severă.
  • Reticența de a mânca în public: Persoanele cu tulburări de alimentație pot evita să mănânce în fața altora din teama de a fi judecate sau din dorința de a ascunde comportamentele alimentare neobișnuite.
  • Exerciții fizice excesive: Pentru a controla greutatea, unele persoane pot recurge la exerciții fizice intense și excesive, punând presiune pe corp și riscând răniri.
  • Izolarea socială: Tulburările de comportament alimentar pot duce la retragerea din viața socială și la izolare, din cauza rușinii și a anxietății legate de alimentație și imaginea corporală.

Aceste simptome comune subliniază importanța recunoașterii și tratării tulburărilor de comportament alimentar pentru a preveni complicațiile grave asupra sănătății fizice și mentale.

 

Simptome specifice

 

1. Bulimia nervoasă:

  • Episoade recurente de mâncat excesiv: Consumul rapid de cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp.
  • Comportamente de purjare: Vărsături auto-induse, utilizarea excesivă de laxative sau diuretice.
  • Glande salivare umflate: Din cauza vărsăturilor frecvente.
  • Deteriorarea dinților: Eroziune cauzată de acidul gastric.

 

2. Anorexia nervoasă:

  • Restricționarea severă a alimentelor: Consumul extrem de limitat de alimente și calorii.
  • Pierdere semnificativă în greutate: Scădere drastică în greutate până la subponderabilitate.
  • Percepție distorsionată a imaginii corporale: Sentimentul de a fi supraponderal chiar și când persoana este subponderală.
  • Amenoree: Absența menstruației la femei.

 

3. Mâncatul compulsiv (binge eating):

  • Episoade de mâncat compulsiv: Consumul excesiv de alimente, chiar și atunci când nu este foame.
  • Sentimente de vinovăție și rușine: Emoții negative după episoadele de mâncat excesiv.
  • Consumul rapid de alimente: Mâncatul foarte rapid în timpul episoadelor.
  • Mâncatul în secret: Ascunderea obiceiurilor alimentare de ceilalți.

 

Cum se diagnostichează tulburările de comportament alimentar?

Diagnosticul acestor afecțiuni implică mai mulți pași esențiali, care asigură o evaluare completă și precisă.

1. Evaluare inițială

Primul pas crucial este o evaluare detaliată realizată de un specialist în sănătate mentală. Acesta include un interviu clinic minuțios, care explorează simptomele pacientului, obiceiurile alimentare și istoricul medical. Această evaluare inițială este esențială pentru a înțelege contextul și complexitatea afecțiunii, asigurând astfel o bază solidă pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat.

 

2. Examinare fizică

Te-ai întrebat vreodată cât de importantă este examinarea fizică în diagnosticarea tulburărilor de alimentație? O examinare fizică completă este esențială pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului și pentru a identifica orice complicații fizice legate de tulburarea de alimentație. Aceasta poate include măsurători ale greutății și înălțimii, teste de sânge și alte analize de laborator.

 

3. Evaluarea stării generale de sănătate

Examinarea fizică ajută la identificarea problemelor cauzate de tulburările de alimentație, cum ar fi malnutriția, dezechilibrele electrolitice și problemele cardiace. Testele de sânge sunt utilizate pentru a monitoriza nivelurile de vitamine, minerale și alte substanțe esențiale din corp. De asemenea, medicii pot evalua funcția organelor interne, cum ar fi ficatul și rinichii, pentru a detecta orice disfuncții cauzate de obiceiurile alimentare nesănătoase.

Prin această evaluare cuprinzătoare, medicii pot oferi un diagnostic precis și pot elabora un plan de tratament adecvat, contribuind la îmbunătățirea stării generale de sănătate a pacientului.

 

4. Evaluare psihologică

Specialistul va realiza o evaluare psihologică profundă pentru a înțelege starea emoțională și mentală a pacientului. Folosind chestionare și interviuri structurate, se evaluează simptomele și modul în care acestea afectează viața de zi cu zi.

 

5. Evaluarea stării emoționale și mentale

Această evaluare este crucială pentru a identifica problemele emoționale subiacente, cum ar fi anxietatea, depresia sau stresul post-traumatic, care pot contribui la tulburările de alimentație. Chestionarele ajută la masurarea severității simptomelor, iar interviurile structurate oferă o înțelegere detaliată a experiențelor și comportamentelor pacientului.

Prin această abordare comprehensivă, specialiștii pot oferi un diagnostic precis și pot dezvolta un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor emoționale și mentale ale pacientului, contribuind astfel la recuperarea acestuia.

 

6. Criterii de diagnostic

Cum se stabilește un diagnostic precis pentru tulburările de comportament alimentar? Diagnosticul se bazează pe criteriile stabilite de Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5), care oferă specificații clare pentru diferitele tipuri de tulburări de comportament alimentar, precum anorexia, bulimia și mâncatul compulsiv.

 

7. DSM-5: Standardul de aur în diagnosticare

DSM-5 include criterii detaliate pentru fiecare tulburare, ajutând specialiștii să identifice simptomele esențiale și să evalueze severitatea acestora. De exemplu, pentru anorexia nervoasă, criteriile includ restricționarea aportului alimentar și o percepție distorsionată a imaginii corporale. Pentru bulimia nervoasă, criteriile se concentrează pe episoadele de mâncat compulsiv urmate de comportamente de purjare. Mâncatul compulsiv este diagnosticat prin identificarea episoadelor recurente de consum excesiv de alimente, fără comportamente compensatorii.

Acest ghid detaliat asigură un diagnostic precis și uniform, facilitând astfel dezvoltarea unui plan de tratament adecvat și eficient pentru fiecare pacient.

 

8. Evaluare continuă

Importanța evaluării continue nu poate fi subliniată suficient în contextul medical. Aceasta permite medicilor să observe evoluția bolii și să ajusteze tratamentele în funcție de răspunsurile specifice ale pacienților. Un plan de tratament inițial poate să nu fie întotdeauna perfect, iar fără o evaluare continuă, ajustările necesare ar putea fi ratate.

 

9. Beneficiile monitorizării pe termen lung

Monitorizarea pe termen lung oferă multiple beneficii. În primul rând, permite detectarea precoce a oricăror modificări în starea pacientului, ceea ce poate duce la intervenții mai rapide și mai eficiente. În al doilea rând, ajută la identificarea eventualelor efecte secundare ale tratamentelor, permițând medicilor să le gestioneze prompt. În plus, oferă pacienților încrederea că sunt supravegheați și îngrijiți în mod constant, ceea ce poate contribui la un sentiment de securitate și confort psihologic.

 

10. Strategii pentru o evaluare eficientă

Pentru a asigura o evaluare continuă eficientă, este esențial să se stabilească un plan clar de monitorizare. Acesta ar trebui să includă vizite regulate la medic, analize periodice și, dacă este necesar, utilizarea tehnologiei pentru monitorizarea de la distanță. Comunicarea deschisă și constantă între pacient și medic este de asemenea crucială. Pacienții ar trebui încurajați să raporteze orice schimbare în starea lor și să participe activ în procesul de tratament.

 

11. Tehnologia în sprijinul evaluării continue

Tehnologia modernă joacă un rol esențial în facilitarea evaluării continue. Dispozitivele de monitorizare la domiciliu, aplicațiile mobile și platformele de telemedicină permit o urmărire constantă a stării pacienților, chiar și de la distanță. Aceste instrumente pot colecta date valoroase care pot fi analizate de către medici pentru a ajusta planurile de tratament în timp real.

 

12. Implicarea pacientului în proces

Implicarea activă a pacientului în propriul proces de evaluare și tratament este un aspect esențial. Educarea pacienților despre importanța monitorizării continue și modul în care pot contribui la aceasta poate face o diferență semnificativă. Pacienții trebuie să înțeleagă că evaluarea continuă nu este doar responsabilitatea medicilor, ci și a lor.

 

13. Evaluare continuă în diferite specializări medicale

Evaluarea continuă este relevantă în toate domeniile medicale, de la cardiologie și oncologie, la psihiatrie și dermatologie. Fiecare specializare are propriile sale particularități și necesități de monitorizare, dar principiul de bază rămâne același: supravegherea constantă și ajustarea tratamentului în funcție de evoluția stării pacientului.

Cum se tratează tulburările de comportament alimentar?

Există mai multe metode principale prin care aceste afecțiuni pot fi tratate, fiecare abordare fiind adaptată nevoilor individuale ale pacientului.

  • Psihoterapia: Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Aceasta ajută pacienții să-și schimbe gândurile și comportamentele disfuncționale legate de mâncare și imaginea corporală. Clinica ID Therapy – Clinică de Psihoterapie București oferă specialiști în CBT care lucrează pentru a dezvolta strategii personalizate de gestionare a simptomelor.
  • Terapia nutrițională: Consultarea cu un dietetician sau nutritionist este esențială pentru a dezvolta un plan alimentar sănătos și echilibrat. Aceasta ajută pacienții să înțeleagă necesitățile nutriționale ale corpului lor și să adopte obiceiuri alimentare sănătoase.
  • Medicația: În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a trata simptomele asociate, cum ar fi anxietatea sau depresia. Antidepresivele și alte medicamente psihotrope pot fi folosite ca parte a unui plan de tratament comprehensiv.
  • Suportul familial: Terapia de familie poate fi benefică, deoarece implică membrii familiei în procesul de recuperare, oferindu-le instrumentele necesare pentru a sprijini persoana afectată.
  • Programe de tratament intensiv: Programe de tratament intensiv

Prin combinarea acestor metode de tratament, pacienții pot găsi sprijinul necesar pentru a depăși tulburările de comportament alimentar și pentru a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții lor.

Cum te poate ajuta ID Therapy în tratarea tulburarilor de comportament alimentar?

Ești pregătit să îți recâștigi controlul asupra vieții? Clinica ID Therapy oferă o gamă largă de servicii specializate pentru tratarea tulburărilor de comportament alimentar.

Terapie Cognitiv-Comportamentală (CBT)

CBT este esențială pentru modificarea tiparelor de gândire și comportament disfuncționale. Specialiștii de la Clinica ID Therapy – Clinică de Psihoterapie București creează planuri personalizate pentru a te ajuta să îți gestionezi simptomele și să dezvolți strategii sănătoase.

Terapie nutrițională

Nutriționiștii clinici colaborează cu pacienții pentru a stabili obiceiuri alimentare sănătoase și echilibrate, esențiale pentru recuperare.

Suport psihologic și familial

ID Therapy oferă sesiuni de terapie de familie pentru a implica membrii familiei în procesul de recuperare, creând un mediu de suport continuu.

Terapie prin realitate virtuală

Pentru a aborda stresul și anxietatea, clinica utilizează tehnici de terapie prin realitate virtuală, inovatoare și eficiente.
Prin aceste metode, ID Therapy – Clinică de Psihoterapie București oferă suportul necesar pentru a te ajuta să depășești tulburările de comportament alimentar și să îți îmbunătățești calitatea vieții.

Echipa ID Therapy

[/vc_row_inner]
Raina Saguna
Anxietate, Atacuri de panica, Dependenta de alcool, Dependenta de fumat, Dependente, Depresie, Insomnie, Stres, Tulburari comportament alimentar, Tulburari de personalitate
Psihoterapeut Integrativ, Psiholog clinician
adictii, anxietate, trauma, depresie, insomnie, stres, tulburari de personalitate
  • Specializari
    • Psihoterapie integrativa individuala si de grup pt adulti, adolescenti, cuplu si familie
    • Psihologie clinica
  • Certificari
    • Psihoterapeut Integrativ Specialist- membru al Institutului Roman de Psihoterapie Integrativa-IRPI si al Federatiei Romane de Psihoterapie-FRP
    • Master Psihologie Clinica, Hipnoza Clinica Eriksoniana, Interventii psihoterapeutice de scurta durata
    • Certificare Hipnoza Ericksoniana Metropolis
    • Master Programare Neuro Lingvistica- certificat ITANLP
    • Life & Business Coach- certificat International Coaching Federation- ICF

Programează-te acum la o ședință de terapie

WhatsApp: +40751 202 272

Adresa: Strada Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Email: office@idtherapy.ro