Ce este dependenta de fumat sau nicotina?
Dependenta de fumat este provocata de substanta numita nicotina, drog care intra in compozitia tutunului.
Nicotina determina modificari la nivel cerebral, care provoaca o placere de moment.
Tocmai aceasta placere de scurta durata este cea care ii face pe oameni sa isi doreasca sa fumeze tigara dupa tigara.
Se stie ca dependenta de fumat este o problema de sanatate publica importanta si o epidemie globala, mai mult de 1 miliard de persoane fumand zilnic in toata lumea.
In plus, este cunoscut faptul ca femeile sunt mult mai afectate decat barbatii.
In Romania, de exemplu, in ultimii 20 de ani, numarul persoanelor care fumeaza, aproape s-a dublat. Mai mult, peste 55% dintre acestea au intre 15 si 34 de ani.
Consumul de nicotina incepe de regula de timpuriu in adolescenta, 95% dintre cei care continua sa fumeze la varsta de 20 ani devenind fumatori zilnici permanenti.
Fumatul produce o dependenta de 6-8 ori mai mare decat alcoolul si egala cu adictia de cocaina. 95-100% din fumatori devin dependenti de nicotina.
Dependenta de fumat este una dintre cele mai greu de indepartat tipuri de dependenta si este asociata ca mecanism cu dependenta de anumite droguri periculoase precum heroina sau cocaina.
Odata instalata, oamenilor le este foarte greu sa renunte.
Din pacate, desi substanta care provoaca dependenta este nicotina, odata cu aceasta fumatorii inhaleaza o multime de alte substante toxice.
In fumul de tigara au fost identificate peste 8000 de substante chimice sau “compusi ai fumului”.
Care sunt cauzele?
De ce devenim dependenti de tutun?
Prin inhalarea fumului de tutun, nicotina ajunge in plamani, apoi acestia o elibereaza rapid in sange si astfel ajunge in creier, in doar cateva secunde de la tragerea unui puf.
Ajunsa in creier, nicotina creste eliberarea de neurotransmitatori, ca dopamina, care regleaza starea de spirit si comportamentul.
Dopamina este astfel eliberata in “centrul de recompensa” din creier provocand o stare de spirit buna si sentimente de placere.
Experimentarea acestor efecte face ca fumatul sa provoace o atat de mare dependenta.
Dependenta de fumat implica nu numai efectele fizice, ci si comportamentele, iar aceste asocieri comportamentale cu fumatul pot actiona ca declansatori ai “poftei de a fuma”.
Iata cateva exemple: cafeaua de dimineata, pauzele la munca, dupa ce mananci, cand bei alcool, cand te intalnesti cu prietenii, cand vorbesti la telefon sau conduci masina, in situatiile stresante, cand simti miros de tigara.
Pentru a depasi dependența de fumat, trebuie sa fii constient de acesti declansatori si sa dezvolti un plan pentru a face fata comportamentelor si activitatilor pe care le asociezi cu fumatul.
Dependenta de fumat – grupe de fumatori
- Cei cu dependenta strict comportamentala, care fumeaza aproximativ 5 tigari pe zi si care pot renunta la fumat fara probleme;
- Cei cu dependenta comportamentala si psihica, care fumeaza 20 sau mai multe tigari pe zi;
- Cei cu dependenta comportamentala, psihica si fizica, care fumeaza constant peste 20 de tigari pe zi;
- Fumatul pasiv, cunoscut si sub denumirea de fum de tutun din mediul ambient (FTMA), este o combinatie dintre fumul produs la capatul aprins al tigarii si fumul expirat de fumatori.
Conform Wikipedia.org, “doza letala medie” de nicotina este de 50 mg/ kg corp. O tigara contine 2.2 mg de nicotina.
Daca de exemplu luam o persoana de 60kg, cantitatea letala de nicotina (suficienta cat sa omoare persoana respectiva) este de 3 g (grame), respectiv 1363 de tigari.
Ce factori de risc apar?
Orice persoana care fumeaza sau utilizeaza alte forme de tutun risca sa devina dependenta, iar factorii care influenteaza aparitia acestei dependente sunt:
Factorii genetici. Probabilitatea ca vei incepe sa fumezi si sa pastrezi acest obicei poate fi partial mostenita.
Factorii genetici pot influenta modul in care receptorii de pe suprafata celulelor nervoase din creier raspund la dozele mari de nicotina din tigari.
Influenta familiei si a celor apropiati. Copiii care au parinti fumatori, probabil ca vor deveni si ei la fel.
Copiii care au prieteni sau colegi care fumeaza, vor incerca si ei cateva tigari. De asemenea, filmele sau internetul ii pot incuraja pe tineri sa fumeze.
Varsta. Cei mai multi oameni incep sa fumeze inca din copilarie sau anii adolescentei. Cu cat esti mai tanar atunci cand incepi sa fumezi, cu atat sunt mai mari sansele de a deveni un fumator ca adult.
Depresia sau alte boli psihice. Multe studii arata o asociere intre depresie si fumat. Persoanele depresive, schizofrenice, cu PTSD sau care au alte forme de tulburari psihice sunt mult mai susceptibile de a deveni fumatoare.
Consumul de substante. Oamenii care fac abuz de alcool si droguri devin mult mai usor fumatori.
Care sunt Simptomele?
Pentru unii oameni, folosirea oricarei cantitati de tutun poate duce rapid la dependenta de fumat. Semnele care tradeaza aceasta dependenta sunt:
Nu te poti opri din fumat, desi ai incercat in mod serios sa renunti de mai multe ori.
Ai crize de sevraj cand vrei sa renunti. Incercarile tale de a renunta au provocat reactii fizice si psihice, precum pofte puternice, anxietate, iritabilitate, neliniste, dificultati de concentrare, stare depresiva, frustrare, furie, apetit crescut, insomnia, tulburari digestive.
Continui sa fumezi in ciuda problemelor de sanatate. Chiar daca stii ca ai probleme cu plamanii sau cu inima, nu te poti opri.
Renunti la activitati sociale sau distractive pentru a fuma
Dependenta de fumat te poate opri sa mai mergi de exemplu in restaurante in care nu se fumeaza, te poate opri sa socializezi cu anumiti membri ai familiei sau prieteni deoarece nu poti fuma in anumite locuri sau situatii.
Ce complicatii pot aparea?
Fumul de tigara contine mai mult de 60 de substante chimice cunoscute cauzatoare de cancer, precum si alte mii de substante nocive.
Chiar si tigarile “naturale” sau cele pe baza de plante au substante chimice care sunt daunatoare pentru sanatate.
Fumatul afecteaza aproape fiecare organ al corpului si sistemul imunitar. Aproape jumatate dintre fumatori vor muri din cauza bolilor cauzate de tutun.
Efectele negative ale dependentei de fumat includ:
Cancer pulmonar si alte boli pulmonare – Fumatul provoaca aproape in 9 din 10 cazuri cancer pulmonar. Provoaca, de asemenea, si alte boli pulmonare, precum emfizemul pulmonar sau bronsita cronica. Agraveaza astmul.
Alte tipuri de cancer – Fumatul este o cauza majora de cancer a esofaguluiesofagului, laringelui, faringelui si gurii.
De asemenea, este legat de cancerul vezicii urinare, pancreasului, rinichilor si colului uterin, chiar si de unele leucemii. In general, fumatul provoaca 30% din totalul deceselor datorate cancerului.
Probleme ale inimii si ale sistemului circulator – Fumatul creste riscul de a muri de inima si din cauza bolilor vaselor de sange, precum infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.
Chiar si fumand doar pana la patru tigari pe zi crește riscul de boli cardiovasculare.
Diabetul – Fumatul creste rezistenta la insulina, ceea ce poate duce la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2.
Daca ai diabet zaharat, fumatul poate accelera progresul acestei complicatii ducand spre bolile de rinichi si probleme ale ochilor.
Probleme oculare – Fumatul poate creste riscul de a avea probleme oculare grave, cum ar fi cataracta si pierderea vederii prin degenerare maculara.
Infertilitate si impotenta
Complicatii sarcina si nou-nascuti – Mamele care fumeaza in timpul sarcinii prezinta un risc mai mare de avort spontan, nastere prematura, greutate mai mica a copilului la nastere si sindromul de moarte subita a sugarului (SIDS).
Raceala, gripa si alte boli – Fumatorii sunt mai predispusi la infectii respiratorii, cum ar fi raceala, gripa si bronsita.
Simturile slabite – Fumatul amorteste simturile de gust si miros, astfel incat produsele alimentare nu sunt la fel de apetisante.
Boli ale dintilor si ale gingiilor – Fumatul este asociat cu un risc crescut de a dezvolta o inflamatie a gingiei (gingivita) si o infectie gingivala grava, care poate distruge sistemul de sprijin al dintilor (parodontita).
Aspectul fizic – Substantele chimice din fumul de tutun pot schimba structura pielii, cauzand imbatranirea prematura si aparitia ridurilor. De asemenea, fumatul ingalbeneste dintii, degetele si unghiile.
Riscuri pentru familie – Sotii si partenerii nefumatori prezinta un risc mai mare de cancer pulmonar si boli de inima, comparativ cu persoanele care nu locuiesc cu un fumator.
Daca fumezi, copiii tai vor fi mai predispusi la SIDS (sindromul de moarte subita a sugarului), la agravarea astmului, la infectii ale urechii si raceli.
Cum se trateaza?
Cei mai multi fumatori au mai multe incercari de a renunta la fumat inainte de a atinge o abstinenta stabila si pe termen lung.
Nicotina dispare din organism la 72 de ore dupa ce se renunta la fumat, iar simptomele de sevraj ajung, de obicei, la maxim in 2-3 zile si dispar in decurs de una pana la 3 luni.
Este nevoie astfel de cel puțin 3 luni pentru a se schimba chimia creierului si a reveni la normal.
Este mult mai probabil ca cineva sa se opreasca din fumat daca urmeaza un plan de tratament care se adreseaza atat aspectelor fizice, cat si comportamentale ale dependentei de fumat.
Folosind medicamente si mergand la un consilier, special instruit pentru a ajuta oamenii sa renunte la fumat (un specialist in tratarea tutunului), acestea vor spori in mod semnificativ sansele de succes.
Terapiile de inlocuire a nicotinei sau medicamentele care nu contin nicotina sunt eficiente in tratarea depedentei de nicotina.
Folosirea mai multor medicamente concomitent, cum ar fi un plasture cu nicotona, impreuna cu o guma cu nicotina, pastile, un spray nazal sau un inhalator, pot ajuta la obtinerea unor rezultate mai bune.
Mai multe vaccinuri cu nicotina sunt in curs de investigare in cadrul studiilor clinice. Aceste vaccinuri ajuta sistemul imunitar sa dezvolte anticorpi la nicotina, anticorpi care blocheaza eficient efectele nicotinei si previn recidiva.
Noile cercetari au aratat faptul ca daca se combina medicamentele cu sedintele de psihoterapie, exista o sansa mai mare de success pe termen lung in abtinerea de la fumat.
Medicamentele ajuta la depasirea simptomelor de sevraj, in timp ce sedintele de psihoterapie ajuta la dezvoltarea unor tehnici prin care se sta departe de tutun pe termen lung.
De asemenea, mai multe site-uri ofera suport si strategii prin care ajuta persoanele care doresc sa renunte la fumat.
Se pot dovedi foarte utile mesajele text si serviciile, inclusiv memento-urile personalizate cu privire la un plan anti-fumat.
Terapii utilizate frecvent in tratarea dependentei de nicotina
Combinam solutii psiho-terapeutice diferite pentru a cartografia exact sursa si modalitatea de manifestare a fiecarui simptom. Combinam tipurile de terapie intr-o maniera inovativa, pentru a scurta calea catre solutie si pentru a diagnostica direct in context.
Tratarea dependentei de nicotina se face prin:
Psihoterapia Cognitiv Comportamentala
Modul prin care interpretam sau ne gandim la o anumita situatie determina emotia pe care o avem despre acea...
Mai multe detaliiPsihoterapia Integrativa
O abordare mai flexibila si mai complexa fata de psihoterapiile traditionale. o forma progresiva de psihoterapie, personalizata pe nevoia...
Mai multe detaliiExista mai multe multe terapii pentru tratarea dependentelor, iar acestea se stabilesc in functie de cauzele afectiunii. Pe langa terapiile mentionate mai sus, psihoterapeutul poate alege
Psihoterapia prin Realitate Virtuala.
Discuta cu un specialist ID Therapy
Programeaza-te acum la o sedinta de psihoterapie
Adresa: Strada Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania