Nu-ti place ce vezi in oglinda?
In timp ce majoritatea oamenilor sunt oarecum deranjati de imperfectiunile fizice, cei care sufera de tulburarea dismorfica corporala petrec ore intregi pe zi fiind obsedati de defectele reale sau imaginate ale lor si iau masuri excesive si uneori drastice pentru a-si ascunde de altii defectele percepute.
Ce este tulburarea dismorfica corporala?
Tulburarea dismorfica corporala se caracterizeaza prin gandire obsesiva despre un defect perceput sau real aflat pe o anumita parte a fetei sau corpului. Acest defect este adesea imaginat sau, daca este prezent, exagerat in mintea ta si greu sesizabil pentru oricine altcineva. Simptomele tulburarii includ verificarea compulsiva a defectului perceput, incercarea de a minimaliza aspectul defectului perceput prin acoperirea lui cu machiaj sau imbracaminte si izolarea sociala pentru a pastra defectul sau comportamentul simptomatic un secret fata de altii.
Pana la 2,4% din populatia Statelor Unite ale Americii sufera de aceasta afectiune si afecteaza aproape la fel de multi barbati ca femei si, in general, este declansata in adolescenta.
Semnele si simptomele tulburarii dismorfice corporale pot varia foarte mult de la o persoana la alta. De obicei, accentul simptomelor se bazeaza pe o parte specifica a corpului sau un defect perceput, cum ar fi alunite sau pistrui percepute ca fiind prea mari sau prea vizibile. Alte zone comune de obsesie pot include cicatrici minore, acnee, fata, parul capului sau corpului, dimensiunea si forma genitalelor sau a sanilor, dimensiunea muschilor sau dimensiunea, forma si simetria fetei sau a altei parti a corpului.
La barbati, dismorfia corporala ia adesea forma dismorfiei musculare sau cum este denumita in general, „bigorexie”.
Legatura cu tulburarea obsesiv-compulsiva si alte conditii de sanatate mintala
Din cauza asemanarilor sale cu tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC), tulburarea dismorfica corporala este adesea considerata a fi din spectrul obsesiv-compulsiv. Este posibil in acest context sa suferi de ganduri, temeri sau imagini recurente pe care nu le poti controla. Orice anxietate pe care o simti duce la efectuarea unor ritualuri sau rutine (cunoscute sub numele de compulsii) care ajuta la eliberarea tensiunii. Cand suferi de tulburare dismorfica, obsesia pentru defectele percepute duce la analiza ritualica a pielii, ingrijirea excesiva sau alte comportamente din spectrul obsesiv-compulsiv. Acea obsesie poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra relatiilor tale sociale, profesionale si de familie.
Potrivit specialistilor, comorbid cu tulburarea dismorfica este si tulburarea de anxietate sociala, depresia si / sau tulburari de comportament alimentar. Deoarece multe dintre simptomele acestor afectiuni se suprapun, poti fi chiar diagnosticat gresit.
Care este cauza afectiunii?
Ca multe alte tulburari de sanatate mintala, aceasta tulburare se datoreaza probabil unei combinatii de factori neurologici, biologici, de mediu si genetici. Riscul de a dezvolta tulburarea se mareste daca ai rude apropiate cu aceasta tulburare, daca ai avut evenimente traumatice in copilarie, cum ar fi bullying-ul, sau daca ai anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi stima de sine scazuta, simti presiunea societatii pentru a indeplini anumite standarde pentru „a da bine, sau daca suferi de o alta tulburare psihiatrica, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Cum iti afecteaza tulburarea sanatatea si bunastarea ta
Aceasta afectiune poate provoca o varietate de probleme emotionale, fizice si psihologice care pot interfera cu calitatea vietii tale de zi cu zi.
Iata care sunt cele mai frecvente comportamente:
Evitarea oglinzilor
Evitarea fotografiilor
Pieptanarea repetata a parului, barbieritul sau implicarea excesiva in alte activitati de ingrijire
Atingerea, verificarea sau analizarea repetata a defectului perceput
Purtarea machiajului excesiv sau purtarea de barba pentru a acoperi defectul
Purtarea doar a unor anumite tipuri de haine
Exercitii fizice intense si exagerate
Cheltuirea banilor intr-un mod excesiv pe haine si obiecte care sa ascunda defectul
Efectuarea mai multor vizite la medic, in special la dermatologi
Apelarea la multe proceduri medicale (de exemplu, interventii chirurgicale plastice) pentru a incerca sa elimini sau sa minimalizezi defectul perceput (minor sau imaginat) – de obicei cu rezultate nesatisfacatoare
Gandire obsesiva la aspectul tau
Evitarea situatiilor sociale, parasirea casei foarte rar sau doar iesiri noaptea pentru a incerca sa camuflezi aspectul in intuneric
Pastrarea obsesiilor si compulsiilor secrete de restul lumii, de teama stigmatului social
Probleme emotionale, inclusiv depresie, sentimente de dezgust, stima de sine scazuta si anxietate
Unde poti primi ajutor si la ce sa te astepti?
Tulburarea dismorfica necesita un diagnostic clar si precis pentru a obtine tratamentul adecvat. Deoarece majoritatea indivizilor isi ascund obsesiile si compulsiile de altii, afectiunea poate fi diagnosticata gresit. Acesta este motivul pentru care este deosebit de important sa fii deschis si sincer cu apropiatii tai in legatura cu gandurile, sentimentele si comportamentele fata de corpul tau si ceea ce crezi ca este in neregula cu acesta.
Cel mai frecvent plan de tratament pentru tulburarea dismorfica corporala este o combinatie de psihoterapie si medicamente. Terapia cognitiva comportamentala (CBT) sau terapia scurta strategica s-au dovedit a fi eficiente in tratarea acestei tulburari si medicamentele antidepresive s-au dovedit, de asemenea, ca ajuta indivizii care se confrunta cu aceasta tulburare.
CBT ofera tehnici si instrumente de coping pentru gestionarea gandurilor irationale si a modelelor de gandire negativa. Terapeutul tau te poate ajuta sa transformi gandurile si comportamentele negative in unele adaptative.
Antidepresivele, in special inhibitorii selectivi ai serotoninei, sunt adesea prescrise pentru a ajuta la ameliorarea gandurilor obsesive si a comportamentelor compulsive asociate cu tulburarea. Acestea sunt eficiente, deoarece se pare ca o cauza partiala a dismorfiei corporale se datoreaza problemelor legate de nivelul serotoninei a creierului.
Pentru a beneficia la maxim de tratament:
Nu sari nicio sedinta de terapie, chiar daca nu doresti sa vorbesti
Ia orice medicament prescris conform indicatiilor si nu te opri fara sa consulti medicul. Poti prezenta simptome de sevraj daca intrerupi medicatia prea brusc, iar fara aceasta, simptomele pot reveni.
Afla tot ce poti despre starea ta si cum te poate afecta.
Acorda atentie semnelor de avertizare si afla ce iti declanseaza simptomele, astfel incat sa le poti discuta cu terapeutul sau medicul.
Ramai activ fizic pentru a-ti mentine starea de spirit ridicata.
Evita alcoolul si medicamentele care pot interactiona cu medicatia si iti pot agrava simptomele.
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania