Ce inseamna obiectificarea sinelui?
Social media ne ofera in ziua de astazi nenumarate oportunitati de a descrie in cuvinte sau prin intermediul pozelor atributele noastre fizice.
Pe site-urile online de dating, potentialii parteneri romantici au posibilitatea sa evalueze ceea ce spunem despre personalitatea, interesele si istoria noastra personala, dar este foarte probabil ca ei sa decida daca urmeaza sau nu sa ne contacteze pe baza imaginii de profil.
Chiar si angajatorii care cauta prin bazele de date on-line de ocupare a fortei de munca pot face hotarari rapide cu privire la posibilitatea de a ne intervieva sau nu pe baza aspectului facial sau inaltimii si greutatii noastre.
In acest context, devine aproape imposibil sa nu ne gandim la noi prin prisma imaginii exterioare pe care o proiectam pentru telespectatorii online.
Chiar daca nu incercati sa va promovati cu intentie intr-unul din mediile online, atunci cand postati imagini pe Facebook sau Instagram, va plasati automat pe modul de „afisaj vizual”. Procedand astfel, puteti incerca sa va imaginati ce gandeste publicul dumneavoastra despre dumneavoastra. Alegerea de a posta o fotografie intr-un costum office sau intr-un costum de baie ridica problema modului in care ceilalti vor raspunde imaginii dumneavoastra exterioare afisate.
Asa cum arata studiile, impartasirea imaginilor personale pe social media in diverse ipostaze poate duce la amenintari semnificative atat pentru relatiile viitoare si oportunitatile in cariera, cat si asupra sanatatii propriei imagini de sine corporale.
Nenumaratele cercetari in domeniu arata ca relatia pe care o tanara o are cu corpul ei poate avea efecte puternice pe tot parcursul vietii. Modul in care o femeie isi vede si isi simte corpul este adesea afectat de obiectificarea sinelui si de evaluarea imaginii corpului, pe care media o promoveaza prin comparatie sociala.
Ce reprezinta procesul de obiectificare?
In psihologie, obiectificarea se refera la tendinta de a trata un individ nu ca pe o persoana cu emotii si ganduri, ci ca pe o fiinta carnala sau ca pe un „obiect”.
O perspectiva in acest sens ar fi una care subliniaza sexualitatea persoanei, de obicei prin afisarea unei cantitati echitabile de piele. In majoritatea cazurilor, obiectificarea se refera la portretizarea unui corp de femeie semi-imbracat, menit sa sublinieze sexualitatea ei.
Istoric vorbind, termenul de obiectificare este o notiune centrala in teoria feminista, fiind vazut de catre curentul feminist ca un proces prin care o persoana (de cele mai multe ori, femeie), este vazuta si tratata ca pe un obiect. Obiectificarea, conform teoriei feministe reprezinta negarea autonomiei si subiectivitatii. Scriitoarele feministe Andrea Dworkin (1981) si Catherine McKinnon (1989) vedeau obiectificarea sinelui ca si rezultat direct al consumului de pornografie de catre barbati si a ratei violului din societate.
La ce se refera obiectificarea sinelui?
Teoria obiectificarii face referire la faptul ca femeile si fetele sunt programate cultural sa internalizeze perspectiva unui obervator extern strain ca si principala opinie asupra sinelui lor fizic, acest fenomen fiind cunoscut sub numele de obiectificare a sinelui.
In anul 1997, Fredrickson si Roberts identificau obiectificarea sinelui ca fiind consecinta psihologica primara asupra femeilor si fetelor ca urmare a existentei lor intr-o lume in care acestea sunt supuse obiectificarii sexuale in viata de zi cu zi prin contactul cu media.
Social media afiseaza in mod cronic si pervaziv imaginile care descriu femeile ca obiecte. Pentru ca invatam din ceea ce vedem, expunerea la astfel de imagini in mod natural ne invata sa ne concentram mai degraba pe aspect, decat pe caracter si mai degraba pe corp, decat pe ceea ce suntem ca persoana.
Comportamentele de obiectificare a sinelui pot fi: privit excesiv in oglinda, selfie-uri frecvente, autocritica fata de propria infatisare, compararea frecventa cu imagini din social media.
Obiectificarea sinelui a fost asociata cu multe efecte psihologice negative, precum nivel scazut al stimei de sine, depresie, anxietate, imagine corporala negativa si, nu in ultimul rand, tulburari alimentare.
Intr-o societate in care modelele de femei semi-imbracate sunt pretutindeni, stima de sine devine dependenta de modul in care femeile isi arata partile corpului si nu primeaza alte calitati ce tin de personalitate – inteligenta, empatia, bunatatea.
Obiectificarea sinelui pe site-urile social media
Site-urile sociale au devenit o parte integranta a vietii cotidiene a multor persoane si o metoda standard de gestionare si construire a prezentarii de sine. Multi utilizatori aleg sa-si construiasca personajele online prin selectarea riguroasa a fotografiilor de pe profilele lor online.
Aceste fotografii nu sunt alese la intamplare. Utilizatoarele doresc sa se prezinte ca fiind atragatoare si s-au aratat predispuse catre postarea unor fotografii estetice vizual. In plus, studiile arata ca femeile afiseaza mai multe fotografii comparativ cu utilizatorii de sex masculin.
Utilizatorii de retele sociale de varsta scolara par sa afiseze fotografii care sunt mai susceptibile de a fi aprobate social. Comentariile evaluative postate la imagini, facute publice de catre prietenii din retelele sociale sunt o modalitate prin care aceasta aprobare sociala (sau dezaprobare) poate fi exprimata online.
In cazul site-urilor social media, persoanele nu sunt afectate de obiectificarea sinelui doar prin modul in care se portretizeaza celorlalti prin ceea ce posteaza. In acest caz suntem martori si la comentariile postate de catre prietenii virtuali pe site-urile de socializare despre aparenta noastra fizica, despre imbracaminte sau machiaj. Acestea doar intaresc natura evaluativa a site-urilor social media.
Iata care sunt cele mai importante studii in aceasta directie:
In anul 2010, Tiggemann si Miller au realizat unul dintre primele studii ce aveau ca scop identificarea relatiei dintre utilizarea site-urilor de socializare si imaginea corporala la femei. Rezultatele au aratat ca, cu cat timpul petrecut pe site-urile de socializare este mai mare, cu atat dorinta adolescentelor de a fi mai slabe era mai mare. In plus, se pare ca utilizatorii de Facebook erau cei mai afectati de insatisfactia corporala.
Un alt studiu, al acelorasi autori, a descoperit faptul ca timpul indelungat petrecut pe site-urile social media este strans legat de internalizarea unui corp ideal, precum si de atentia sporita pentru supravegherea fluctuatiilor in greutate.
In anul 2012, Vanderbosch si Eggermot au incercat sa analizeze relatia dintre site-urile social media si internalizarea idealurilor de frumusete si a obiectificarii sinelui. Rezultatele, previzibile de altfel, au aratat ca timpul indelungat petrecut pe site-urile de social media este asociat cu o crestere a nivelului de internalizare a unor ideale de frumusete si nivel ridicat de obiectificare a sinelui.
O descoperire interesanta a acestui studiu este faptul ca formele traditionale de media (programe TV, reviste etc) nu au fost asociate direct cu preocuparea fata de imaginea corporala.
Se pare ca, conform unui studiu realizat de Meier si Gray in 2014, postarea unor imagini pe Facebook, comentarea sau pur si simplu confruntarea cu imaginile celorlalti prieteni virtuali este cel mai semnificativ predictor al obiectificarii de sine printre fetele adolescente.
Incepand cu anul 2015, alte studii au confirmat legatura dintre obiectificarea sinelui si utilizarea site-urilor social media.
In anul 2016, Vandenbosch si Eggermont afirmau ca utilizarea de social media focusata pe aparenta fizica, odata cu aparitia unor site-uri precum Instagram ce promoveaza doar aspectul fizic, cresc fenomenul obiectificarii sinelui si problemele legate de imaginea corporala.
Site-ul popular Instagram se bazeaza exclusiv pe utilizatorii care impartasesc fotografii sau videoclipuri (frecvent despre ei insisi) si apoi comunica cu prietenii online prin intermediul comentariilor foto/ video.
Ca rezultat al acestor site-uri predominant bazate pe imagini, societatea noastra a primit o noua arena in care posibilitatea aparitiei evaluarii aspectului, compararii aspectului si obiectificarii sinelui este foarte mare.
In plus, aprobarea fotografiilor ca mijloc valid de exprimare a identitatii si de obtinere a aprobarii sociale poate indica o valoare sporita a aspectului exterior in timpul interactiunii pe site-urile de socializare.
In urma studiilor din domeniu, este important de specificat faptul ca activitatea pe site-urile de socializare este strans legata de imaginea corporala pe care o avem despre noi si cat de mult ne impacteaza stima de sine si starea de bine psihologica.
Obiectificarea sinelui este de multe ori o reactie inconstienta la imaginile cu care ne intalnim pe site-urile de socializare.
Castigand o mai mare constientizare a acestui proces, putem sa dezvoltam metode mai sigure de coping, sa ne dez-obiectificam pe noi insine.
Ganditi-va la persoana care sta in spatele imaginii si nu la aparenta ei fizica, acest lucru va poate ajuta sa va raportati mai bine la umanitatea acelei persoane, dar si la a dumneavoastra.