29 mart. 2019

Totul despre tulburarea de personalitate schizotipala

Tulburarea de personalitate schizotipala caracterizeaza o persoana ce are dificultati in stabilirea si mentinerea relatiilor apropiate cu ceilalti. O persoana afectata de tulburarea de personalitate schizotipala poate simti disconfort extrem in astfel de relatii si se poate simti incapabila in a le sustine. De asemenea, o persoana afectata de aceasta tulburare are, de obicei si distorsiuni cognitive si perceptuale, precum si un comportament excentric.

Persoanele cu tulburarea de personalitate schizotipala dau de multe ori o interpretare neobisnuita sau particulara unor evenimente obisnuite, pot fi deosebit de superstitioase si preocupate cu fenomene paranormale ce sunt in afara normelor culturale.

Toate aceste probleme pot duce la anxietate severa si la tendinta de interiorizare sociala, deoarece persoana cu tulburare de personalitate schizotipala raspunde intr-un mod necorespunzator indiciilor sociale si are convingeri specifice.

Cand debuteaza tulburarea si care este prevalenta acesteia?

Se pare ca aceasta tulburare de personalitate este diagnosticata la varsta adulta si este predispusa sa reziste pe parcursul vietii, insa cu tratament corespunzator simptomele pot fi ameliorate.

De asemenea, tulburarea de personalitate schizotipala este mai comuna in cazul barbatilor decat in cazul femeilor si se pare ca afecteaza 4,6 % persoane din populatia generala.

Care este profilul psihologic al persoanelor diagnosticate cu tulburare de personalitate schizotipala?

Persoanele afectate de tulburarea de personalitate schizotipala au dificultati persistente in formarea relatiilor apropiate cu ceilalti si afiseaza comportamente, manierisme si pattern-uri de gandire ciudate. Aceste persoane nu au o coerenta despre sine si nu au o directie concreta in viata. Le lipseste capacitatea empatica si nu inteleg cum comportamentul lor ii poate afecta pe ceilalti si de asemenea, interpreteaza gresit comportamentul si motivele celorlalti.

Pot fi extrem de anxiosi in situatiile sociale, chiar si atunci cand se inconjoara de familie si apropiati. De multe ori, aceasta anxietate sociala a persoanelor schizotipale a fost legata de gandirea paranoica (se tem ca ceilalti le vor face rau) si nu de teama de a fi respinsi sau evaluati negativ de catre ceilalti.

Studiile arata ca de multe ori, persoanele afectate de tulburarea de personalitate schizotipala au si alte afectiuni asociate, precum depresie majora, tulburari anxioase si chiar risc de suicid.

Uneori, persoanele afectate de tulburare pot experimenta perceptii neobisnuite, precum prezenta unui membru din familie decedat, insa realizeaza ca acea persoana nu este acolo. Pot fi extrem de suspiciosi cu ceilalti si paranoici in gandire, putand crede ca toti ceilalti ii vorbesc pe la spate.

Sunt atrasi de „gandirea magica” si pot crede ca au un al saselea simt. Uneori, pot sa atribuie interpretari neobisnuite cuvintelor, iar vorbirea lor poate fi destul de vaga, abstracta, dar nu incoerenta. Pot prezenta comportamente neobisnuite, spre exemplu sa vorbeasca cu ei insisi in prezenta celorlalti.

Expresivitatea emotionala este redusa, pot esua in a le zambi celorlalti sau pot sa fie zambitori si glumeti in momente nepotrivite.

Care este diferenta dintre schizofrenie si tulburarea de personalitate schizotipala?

Desi tulburarea de personalitate schizotipala si schizofrenia pot parea similare, ele se diferentiaza prin cateva caracteristici. Persoanele afectate de tulburare de personalitate schizotipala, de obicei, nu experimenteaza halucinatii sau idei delirante, dar daca o fac, acestea nu sunt atat de intense si frecvente precum in cazul schizofreniei.

De asemenea, cei afectati de tulburarea de personalitate schizotipala sunt deschisi la ideea conform careia perceptiile lor sunt distorsionate, in timp ce persoanele ce sufera de schizofrenie nu sunt constiente de acest lucru.

Cu toate acestea, tulburarea de personalitate schizotipala este conceptualizata in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-5) ca fiind parte din spectrul de tulburari ale schizofreniei. Se pare ca cele doua tulburari impart o baza genetica similara, studiile aratand ca anormalitatile creierului intalnite la persoanele cu schizofrenie sunt intalnite si la persoanele cu tulburare de personalitate schizotipala.

Desi se speculeaza ca persoanele afectate de tulburare de personalitate schizotipala ar dezvolta mai tarziu schizofrenie, specialistii afirma ca sunt relativ putine persoane in aceasta situatie.

Care este cauza aparitiei tulburarii?

Personalitatea este o interactiune a gandurilor, emotiilor si comportamentelor ce ne face indivizi unici. Este modalitatea in care noi vedem lumea inconjuratoare, o intelegem si ne raportam la ea, dar si modalitatea prin care ne raportam la noi insine. Personalitatea se formeaza prin interactiunea factorilor genetici si factorilor ce tin de mediu.

In dezvoltarea normala, copiii invata in timp sa interpreteze corect indiciile sociale si sa raspunda corespunzator. Ce nu merge bine pentru o persoana cu tulburare de personalitate schizotipala nu este cunoscut cu certitudine, dar poate fi vorba de implicatiile genetice si schimbari in functiile creierului.

Care sunt simptomele tulburarii?

Semnele tulburarii de personalitate schizotipala includ trei componente majore. Prima este o capacitate scazuta de a forma relatii apropiate, ceea ce poate provoca disconfort sever. Cel de-al doilea este confruntarea cu distorsiuni in gandire sau in perceperea evenimentelor. Al treilea se refera la comportamentul excentric.

La persoanele mai tinere, tulburarea de personalitate schizotipala se poate manifesta mai intai ca probleme de atentie, anxietate sociala sau interes pentru a se juca sau a lucra singure. Copiii se pot lupta cu bullying-ul, ceea ce poate spori si mai mult anxietatea sociala.

De asemenea, o persoana trebuie sa fi experimentat cinci dintre urmatoarele simptome:

  • Lipsa prietenilor apropiati in afara familiei
  • Convingeri sau manierisme excentrice si neobisnuite
  • Credinta in superputeri (adica telepatia) sau superstitii
  • Anxietate sociala excesiva asociata cu temeri paranoide
  • Ganduri paranoide sau indoieli cu privire la loialitatea altora
  • Interpretarea evenimentelor inofensive ca avand un sens personal
  • Imbracaminte neobisnuita sau ciudata
  • Simte prezenta unei persoane decedate
  • Modalitate de vorbire ciudata sau incurcata
  • Raspunsuri emotionale plate sau limitate

Care sunt factorii de risc?

Riscul de dezvoltare a tulburarii de personalitate schizotipala poate fi mai mare daca exista o ruda care are schizofrenie sau o alta tulburare psihotica.

Care sunt complicatiile ce pot aparea?

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipala prezinta un risc crescut de:

Care este tratamentul utilizat in tulburarea de personalitate schizotipala?

Terapia cognitiv-comportamentala este utilizata cu succes in identificarea si schimbarea modelelor de gandire distorsionate, in invatarea aptitudinilor sociale specifice si modificarea comportamentelor problematice.

De asemenea, psihoterapia de sustinere este folosita pentru a oferi incurajarea si promovarea abilitatilor de adaptare. Uneori, se poate apela si la terapia de familie pentru a a imbunatati suportul oferit acasa si pentru a creste increderea in membrii familiei.

Uneori pot fi prescrise si medicamente in cazul episoadelor psihotice, depresiei si anxietatii.

Daca te regasesti intr-una din situatiile de mai sus, poti cere o evaluare clinica si ajutor specializat la unul din psihologii Id Therapy Bespoke Treatment Center.


Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *