29 mart. 2019

Totul despre tulburarea de personalitate schizotipala

Tulburarea de personalitate schizotipala caracterizeaza o persoana ce are dificultati in stabilirea si mentinerea relatiilor apropiate cu ceilalti. O persoana afectata de tulburarea de personalitate schizotipala poate simti disconfort extrem in astfel de relatii si se poate simti incapabila in a le sustine. De asemenea, o persoana afectata de aceasta tulburare are, de obicei si distorsiuni cognitive si perceptuale, precum si un comportament excentric.

Persoanele cu tulburarea de personalitate schizotipala dau de multe ori o interpretare neobisnuita sau particulara unor evenimente obisnuite, pot fi deosebit de superstitioase si preocupate cu fenomene paranormale ce sunt in afara normelor culturale.

Toate aceste probleme pot duce la anxietate severa si la tendinta de interiorizare sociala, deoarece persoana cu tulburare de personalitate schizotipala raspunde intr-un mod necorespunzator indiciilor sociale si are convingeri specifice.

Cand debuteaza tulburarea si care este prevalenta acesteia?

Se pare ca aceasta tulburare de personalitate este diagnosticata la varsta adulta si este predispusa sa reziste pe parcursul vietii, insa cu tratament corespunzator simptomele pot fi ameliorate.

De asemenea, tulburarea de personalitate schizotipala este mai comuna in cazul barbatilor decat in cazul femeilor si se pare ca afecteaza 4,6 % persoane din populatia generala.

Care este profilul psihologic al persoanelor diagnosticate cu tulburare de personalitate schizotipala?

Persoanele afectate de tulburarea de personalitate schizotipala au dificultati persistente in formarea relatiilor apropiate cu ceilalti si afiseaza comportamente, manierisme si pattern-uri de gandire ciudate. Aceste persoane nu au o coerenta despre sine si nu au o directie concreta in viata. Le lipseste capacitatea empatica si nu inteleg cum comportamentul lor ii poate afecta pe ceilalti si de asemenea, interpreteaza gresit comportamentul si motivele celorlalti.

Pot fi extrem de anxiosi in situatiile sociale, chiar si atunci cand se inconjoara de familie si apropiati. De multe ori, aceasta anxietate sociala a persoanelor schizotipale a fost legata de gandirea paranoica (se tem ca ceilalti le vor face rau) si nu de teama de a fi respinsi sau evaluati negativ de catre ceilalti.

Studiile arata ca de multe ori, persoanele afectate de tulburarea de personalitate schizotipala au si alte afectiuni asociate, precum depresie majora, tulburari anxioase si chiar risc de suicid.

Uneori, persoanele afectate de tulburare pot experimenta perceptii neobisnuite, precum prezenta unui membru din familie decedat, insa realizeaza ca acea persoana nu este acolo. Pot fi extrem de suspiciosi cu ceilalti si paranoici in gandire, putand crede ca toti ceilalti ii vorbesc pe la spate.

Sunt atrasi de „gandirea magica” si pot crede ca au un al saselea simt. Uneori, pot sa atribuie interpretari neobisnuite cuvintelor, iar vorbirea lor poate fi destul de vaga, abstracta, dar nu incoerenta. Pot prezenta comportamente neobisnuite, spre exemplu sa vorbeasca cu ei insisi in prezenta celorlalti.

Expresivitatea emotionala este redusa, pot esua in a le zambi celorlalti sau pot sa fie zambitori si glumeti in momente nepotrivite.

Care este diferenta dintre schizofrenie si tulburarea de personalitate schizotipala?

Desi tulburarea de personalitate schizotipala si schizofrenia pot parea similare, ele se diferentiaza prin cateva caracteristici. Persoanele afectate de tulburare de personalitate schizotipala, de obicei, nu experimenteaza halucinatii sau idei delirante, dar daca o fac, acestea nu sunt atat de intense si frecvente precum in cazul schizofreniei.

De asemenea, cei afectati de tulburarea de personalitate schizotipala sunt deschisi la ideea conform careia perceptiile lor sunt distorsionate, in timp ce persoanele ce sufera de schizofrenie nu sunt constiente de acest lucru.

Cu toate acestea, tulburarea de personalitate schizotipala este conceptualizata in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-5) ca fiind parte din spectrul de tulburari ale schizofreniei. Se pare ca cele doua tulburari impart o baza genetica similara, studiile aratand ca anormalitatile creierului intalnite la persoanele cu schizofrenie sunt intalnite si la persoanele cu tulburare de personalitat...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonatii la newsletter.

Esti deja abonat? Introdu adresa de email in campul de mai jos pentru verificare.


Nu esti deja abonat?

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *