05 feb. 2019

Stresul de aculturatie sau socul cultural

Stresul de aculturatie este un proces ce cuprinde stari fizice si emotionale diferite, care apare atunci cand oamenii sunt nevoiti sa traiasca intr-un mediu cultural diferit si necunoscut.

Probabil multi dintre dumnevoastra va aflati in postura de a calatori in interes de serviciu pentru o perioada lunga de timp sau chiar de a va muta intr-o alta tara definitiv cu locul de munca. Poate unii dintre dumneavoastra va aflati deja in procesul de acomodare la o noua cultura sau planuiti ca intr-un viitor apropiat sa parasiti tara natala pentru o noua experienta.

In ultima perioada, multi tineri decid sa studieze in alta tara si sa-si cladeasca un viitor, iar unele familii nu se mai regasesc in statutul actual si au nevoie de o schimbare. Oricare ar fi motivul, mutatul intr-o alta tara, intr-o cultura diferita de cea unde au crescut poate fi o experienta interesanta pentru persoanele carora le place sa exploreze si sa descopere lucruri noi. Insa, pentru altele ar putea fi o sursa de stres si ingrijoriari datorita presiunilor puse de perspectiva unei noi vieti.

Persoanele ce experimenteaza stresul de aculturatie considera ca adesea, este dificil si confuz sa se adapteze noului mediu ce cuprinde o gama larga de lucruri diferite, precum limba, clima, obiceiurile sau alimentele.

Ce este stresul de aculturatie?

Aculturatia reprezinta procesul de „preluare de catre o comunitate a elementelor de cultura materiala si spirituala sau a intregii culturi a altei comunitati”.

Stresul de aculturatie, de multe ori este definit ca „socul cultural”. Termenul a fost introdus de catre Institutul International al Educatiei din Chicago si se refera la stresul asociat procesului de aculturatie.

Cu alte cuvinte, persoanele care sufera de stresul de aculturatie considera ca tara gazda ii face sa se simta rau, nu este primitoare si nu se simt confortabil, iar studiile arata ca de abia dupa doua luni persoanele supuse stresului de aculturatie incep sa se relaxeze in noua postura.

Aculturatia sau adaptarea la o noua cultura implica schimbari sociale si psihologice in multiple domenii de functionare: valori, comportamente, credinte si atidtudini. Pentru anumite persoane, aceste schimbari sunt stresante, studiile aratand ca sursa de stres o reprezinta in mare parte diferentele dintre cultura si limba tarii gazda si cea a persoanei in cauza.

Studiile arata ca, in comparatie cu barbatii, femeile resimt mai pregnant procesul aculturatiei si sunt mai predispuse la simptome depresive si anxioase, acest lucru datorandu-se schimbarilor survenite in modelele familiale regasite in cultura gazda.

Care este relatia dintre aculturatie si adaptarea psihologica?

Exista doua teorii generale ale relatiilor dintre aculturatie si adaptarea psihologica.

O teorie, numita teoria “melting pot”, sustine ca aculturatia ii ajuta pe oameni sa se adapteze la cultura gazda. Din aceasta perspectiva, de exemplu, ne-am putea adapta mai bine prin inlocuirea limbii romane cu limba tarii gazda si prin adoptarea in totalitate a valorilor si obiceiurilor asociate cu cultura tarii gazda.

O alta teorie, teoria “biculturala”, sustine ca adaptarea psihosociala este marcata de identificarea atat cu cultura proprie, cat si cu cea a tarii gazda. Din perspectiva biculturala, persoanele isi mentin identitatea etnica si valorile traditionale, in timp ce invata sa se adapteze la limba si obiceiurile culturii gazda.

Studiile arata ca cea de-a doua teorie este mai adaptativa, punctand beneficiile adaptarii la cultura gazda, prin mentinerea in acelasi timp a legaturii cu cultura traditionala. De exemplu, dezvoltarea unui puternic simt al identitatii etnice si a mandriei este asociata cu o inalta stima de sine si o mai buna adaptare a copiilor in noua tara.

Care ar putea fi efectele stresului de aculturatie?

Studiile in ceea ce priveste efectele stresului de aculturatie sunt contradictorii, insa majoritatea sugereaza cateva efecte posibile:

  • Risc crescut al consumului de alcool
  • Risc crescut al consumului de tutun
  • Risc crescut de tulburari alimentare
  • Simptome anxioase
  • Simptome depresive
  • Prezenta emotiilor negative
  • Stima de sine scazuta
  • Dificultate in relationare

Studiile arata ca nivelul de aculturatie scazut este adesea un indicator al statutului socio-economic scazut. Persoanele care sunt putin adaptate se confrunta deseori cu dificultati economice si tind sa ocupe straturile inferioare ale statutului socio-economic. Stresul social care rezulta din dificultatile financiare, lipsa de competenta in limba gazda si oportunitatile economice limitate se adauga stresului de adaptare la cultura gazda, toate acestea putand contribui la cresterea riscului de depresie si alte probleme psihologice.

© 2016 - 2019 ID Therapy. All rights reserved.