04 nov. 2019

Despre mitul unicului copil- ce spun cercetatorii?

De cele mai multe ori, copiii singuri la parinti au fost considerati rasfatati si egoisti.

Cat de adevarate sunt aceste afirmatii?

Iata ce spun cercetatorii despre sindromul copilului unic!

Sunt multe persoane care spun ca acel copil crescut singur la parinti mereu vrea ca lucrurile sa fie in felul sau orice s-ar intampla, mereu vor sa obtina totul pentru ei, nu pot imparti cu ceilalti, sunt egoisti, iresponsabili si se gandesc doar la ei.

Conform noilor cercetari, aceste afirmatii sunt destul de exagerate. Asadar, de unde provin aceste bias-uri si de ce oamenii le-au perpetuat atat de stringent?

In secolul 19, intr-un studiu realizat la Universitatea Massachsetts s-au detaliat rezultatele unui chestionar completat de 200 de subiecti. In acel chestionar au fost intrebari cu referire la caracteristicile pe care oamenii le considera a fi particularitati ale unui copil singur la parinti. In 196 de cazuri, participantii au descris copiii singuri la parinti ca fiind excesiv de rasfatati.

Cercetatorii acestui studiu au fost de acord cu rezultatele, iar ideea aceasta cum ca acei copii care ar fi singuri la parinti sunt extrem de egoisti si rasfatati a luat amploare si s-a propagat.

Acest scepticism legat de copiii singuri la parinti a fost propagat si mai tare, deoarece familiile cu un statut socio economic mediu aveau mai putini copii, iar clasa privilegiata se temea de cresterea unei populatii “inferioare”.

Totodata, la inceputul secolului 20, unii oameni erau ingrijorati ca un copil crescut fara frati sau surori ar putea deveni extrem de sensibil. Teoria din spatele acestei afirmatii este ca daca parintii isi concentreaza toate fricile si ingrijorarile asupra unui singur copil, acel copil va deveni in cele din urma hipersenzitiv si instabil emotional.

Ce stim din noile studii?

Insa, conform unui studiu realizat in secolul 21, aceste notiuni expuse mai sus nu au niciun sens, dovedindu-se ca acei copii care sunt singuri la parinti nu au deficite serioase. Psihologul Toni Falbo de la Universitatea din Texas, copil singur la parinti, s-a opus ideii conform careia ai avea nevoie de frati sau surori ca sa cresti intr-o persoana decenta si adaptata. In studiul sau din anul 1986, aceasta a examinat peste 200 de studii pe acest subiect si a concluzionat ca nu exista nicio diferenta intre caracteristicile copiilor crescuti singuri la parinti si cei care au frati sau surori. Singura diferenta pe care a gasit-o a fost referitoare la legatura dintre copii si parinti. Pare ca acei copii care sunt singuri la parinti au o conexiune si o legatura mult mai stransa cu parintii lor decat o au cei care au frati si surori.

Aceasta idee expusa de Toni Falbo a fost mai tarziu, in anul 2018, confirmata intr-un studiu realizat de Andreas Klocke si Sven Stadmuller de la Universitatea din Frankfurt. Cei doi cercetatori au analizat datele pe o perioada foarte lunga de timp de la 10.000 de copii pentru a observa particularitatile celor care sunt singuri la parinti, a celor care au frati si surori si a celor care sunt primii nascuti. Printre alte caracteristici, cercetatorii au analizat si relatia parinte-copil, comportament masurat prin usurinta cu care un copil vorbeste lucruri importante cu parintii lui.

Rezultatele au aratat ca 25% dintre copii considera relatia cu parintii lor ca fiind una pozitiva.

In ciuda relatiei puternice cu parintii, copiii singuri la parinti regreta ca nu au frati si surori.

Intr-un studiu din anul 20...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonatii la newsletter.

Esti deja abonat? Introdu adresa de email in campul de mai jos pentru verificare.


Nu esti deja abonat?

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *