12 iul. 2019

Tratamentul transdiagnostic al tulburarilor de alimentatie: bulimia, anorexia si mancatul compulsiv

Greutatea si forma corpului ne preocupa aproape pe toti. Unii dintre noi o fac din motive legate de sanatate, altii din motive estetice, sau ambele. Iar oamenii reactioneaza diferit atunci cand se tem de luarea in greutate: unii gasesc singuri solutii potrivite pentru a o controla, altii apeleaza la specialisti (nutritionist, psiholog, antrenor), iar altii pot dezvolta o tulburare de alimentatie.

Cele mai frecvente tulburari de alimentatie sunt bulimia si anorexia.

Cateodata, preocuparea pentru silueta devine frica obsesiva de a nu ne ingrasa. Persoana traverseaza reprize repetitive de supraalimentare (ingerarea episodica si necontrolata intr-o perioada scurta de timp a unor alimente). Apoi, pentru a-si controla greutatea, recurge la diverse strategii: isi provoaca varsaturi si/sau se abtine sa manance, in ciuda senzatiei de foame, abuzeaza de laxative, diuretice, sau medicamente sau face exercitii fizice dese si intense. In acest caz, diagnosticul este cel de bulimie nervoasa.

Care este cauza mentinerii bulimiei?

Principala cauza a mentinerii bulimiei nervoase este importanta exagerata pe care pacientul o acorda siluetei si greutatii. Dietele si diversele moduri de evaluare a propriei siluete (sau de evitare a autoevaluarii), decurg din aceasta supraevaluare a importantei aspectului fizic.

Singurul comportament care nu apare direct din cauza acestei supraevaluari este mancatul compulsiv. Acesta se produce in principal din cauza restrictiilor alimentare pe care persoana si le impune ca principii si care tind sa fie urmate de aderarea la diverse diete. Practic, in loc sa se ghideze dupa reguli generale in alimentatie pacientii fac tot posibilul sa adere la o multitudine de reguli specifice si dificil de urmat iar, atunci cand, aproape inevitabil, le incalca, au reactii emotionale intens negative. Pacientii percep chiar si cele mai mici incalcari ale acestei multitudini de reguli restrictive drept dovezi ale lipsei de autocontrol. Riscul de suicid este crescut la persoanele cu aceasta problema.

Ce este anorexia nervoasa?

Cand o persoana este permanent speriata ca s-ar putea ingrasa, (desi mananca mult mai putin decat are nevoie), cand face tot posibilul sa slabeasca (prin exercitii fizice intense si exagerat de dese, sau provocandu-si voma) si, mai ales, cand crede cu tarie (dar nerealist) ca este supraponderala sau obeza,  putem banui ca sufera de anorexie nervoasa. Cand, in urma unui consult medical amanuntit, nu se constata alta cauza a scaderii masive in greutate si a evitarii de a se alimenta normal, diagnosticul de anorexie nervoasa este aproape sigur.

Daca persoana cu anorexie nervoasa nu primeste tratament, pe masura ce avanseaza, tulburarea ii poate afecta sever sanatatea fizica. Suferinta organismului se reflecta in rezultatele analizelor de laborator, dar, odata instalata, anorexia duce la schimbari evidente la nivel corporal: aspectul fizic filiform, umflarea glandelor salivare, eroziunea smaltului dentar si, chiar mici zgarieturi sau cicatrici pe dosul palmei (din cauza contactului cu dintii din timpul episoadelor de voma repetate).

In anorexia nervoasa, riscul de suicid este ridicat (12 la 100.000 de cazuri pe an). Decesul apare in cazuri severe, din cazul complicatiilor medicale.

Ce este tulburarea de alimentatie compulsiva?

Noul manual de diagnostic si clasificare a tulburarilor mentale recunoaste ca diagnostic specific o noua problema din aceasta categorie-tulburarea de alimentatie compulsiva. Este cea mai raspandita tulburare alimentara, prezenta la toate genurile, la toate grupurile etnice si rasiale si adultii de toate varstele. Persoana are episoade in care consuma necontrolat, (uneori pe scuns), intr-o perioada scurta de timp (2 ore), o cantitate mare de alimente, pentru ca, apoi, sa resimta o vinovatie intensa. Aceasta tulburare scade calitatea vietii, e insotita de stres puternic, de alte tulburari psihice si de simptome ale sindromului metabolic. Majoritatea celor  cu tulburare de alimentatie compulsiva sunt supraponderali sau sufera de obezitate.

Care este tratamentul tulburarilor de alimentatie?

Recent, pentru interventia psihologica asupra tulburarilor de alimentatie s-a realizat o forma de tratament bazata pe un model general, util tuturor acestor tulburari: CBT-e.

CBT-e, in traducere aproximativa „Terapia cogntiv comportamentala imbunatatita (enhanced)”, modifica obiceiurile alimentare, comportamentul prin care persoana isi controleaza greutatea si obsesiile pentru mancat, silueta si ingrasare. Tratamentul se aplica intensiv (in 40 de sedinte pentru cei cu indice de masa corporala intre 15.0 si 17.5) sau clasic (in 20 de sedinte pentru cei cu indice de masa corporala peste 17.5). si este urmat de o perioada de urmarire de 60 de saptamani.

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonatii la newsletter.

Esti deja abonat? Introdu adresa de email in campul de mai jos pentru verificare.


Nu esti deja abonat?

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *