Test schizofrenie – Scala PANSS | ID Therapy

Ce este schizofrenia ?

Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică ce afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă. Simptomele schizofreniei pot include halucinații, iluzii, gândire confuză și comportament neobișnuit, adesea observate ca o „mască a schizofrenicului” – o expresie facială neutră sau lipsită de emoție.

Pentru a stabili dacă cineva suferă de schizofrenie, este necesar un test schizofrenie complex care include o combinație de evaluări psihologice și fiziologice.

Ce analize se fac pentru schizofrenie?

Diagnosticarea schizofreniei este un proces complex și multidimensional, având în vedere caracterul divers al simptomelor și variabilitatea manifestării acestora de la o persoană la alta. Un test schizofrenie presupune o combinație de examinări psihologice și medicale menite să identifice și să confirme prezența tulburării. În cele ce urmează, vom explora trei etape esențiale ale evaluării pentru schizofrenie.

Examinare psihiatrică completă

Prima etapă a unui test schizofrenie este examinarea psihiatrică detaliată, care constă în evaluarea stării mintale și a istoricului psihiatric al pacientului. Psihiatrul colectează informații despre simptomele curente ale pacientului, cum ar fi halucinațiile, iluziile, gândirea dezorganizată sau comportamentele bizare, caracteristice schizofreniei.

În această etapă, psihiatrul va pune întrebări specifice care vizează:

• Simptomele psihotice: Acestea pot include halucinații (percepții senzoriale false, cum ar fi auzirea vocilor), iluzii (convingeri false) și dificultăți de gândire coerentă.
• Funcționarea socială și capacitatea de a îndeplini activitățile zilnice: Schizofrenia afectează adesea interacțiunile sociale și capacitatea individului de a duce o viață independentă.
• Istoricul familial: Tulburările psihice în familie, inclusiv schizofrenia, pot crește riscul de a dezvolta boala, astfel că istoricul familial este un element valoros în procesul de diagnosticare.

Această examinare este efectuată pentru a înțelege starea mintală a pacientului și pentru a evalua dacă simptomele respectă criteriile diagnostice internaționale, precum cele din DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale). Prin această evaluare, medicul poate identifica o serie de factori ce pot contribui la dezvoltarea simptomelor, oferind o imagine de ansamblu necesară pentru stabilirea unui plan de tratament.

Analize de sânge și alte investigații fiziologice

Pentru a asigura un diagnostic precis și a exclude alte cauze posibile ale simptomelor psihotice, se poate include și o serie de analize de sânge și investigații fiziologice. Aceste teste ajută la excluderea altor afecțiuni care pot reproduce simptomele schizofreniei, cum ar fi tulburările neurologice, dereglările hormonale sau intoxicația cu substanțe. (Sursa: WebMD)

Printre investigațiile recomandate se numără:

• Analize de sânge: Acestea pot include teste pentru funcția hepatică, renală, tiroidiană și analize toxicologice. Anumite dezechilibre hormonale sau afecțiuni precum hipotiroidismul pot prezenta simptome similare cu cele ale schizofreniei.
• Imagistica cerebrală: Scanările RMN (rezonanță magnetică nucleară) și CT (computer tomografie) pot fi efectuate pentru a exclude posibile leziuni cerebrale, tumori sau alte anomalii care ar putea influența funcționarea creierului.

Aceste teste sunt esențiale pentru a diferenția schizofrenia de alte tulburări și pentru a evita un diagnostic eronat. Dacă analizele medicale confirmă absența altor cauze posibile ale simptomelor, psihiatrul poate considera un diagnostic de schizofrenie pe baza criteriilor stabilite și a istoricului detaliat al simptomelor.

Scala Sindromului Pozitiv si Negativ (PANSS) – Instrument esential in evaluarea schizofreniei

Sursa foto: Freepick

Scala Sindromului Pozitiv și Negativ (PANSS) este un instrument standardizat de evaluare utilizat în diagnosticarea și monitorizarea schizofreniei. PANSS a fost dezvoltat pentru a măsura intensitatea simptomelor pozitive și negative ale acestei tulburări, împreună cu alte simptome asociate. În acest fel, scala PANSS oferă o evaluare detaliată și o înțelegere mai profundă a simptomelor și a modului în care acestea afectează viața pacientului.

PANSS este compusă din 30 de itemi grupați în trei categorii principale:

• Simptome Pozitive
• Simptome Negative
• Simptome Generale

 Simptome pozitive

Acestea includ halucinațiile, iluziile și gândirea dezorganizată. Simptomele pozitive sunt elementele „adăugate” la comportamentul și gândirea normală, caracteristice episoadelor psihotice. Ele sunt adesea cele care declanșează atenția și îngrijorarea celor din jurul pacientului.

 În cadrul PANSS, există 7 itemi care măsoară simptomele pozitive:

• Deliruri – convingeri false, care nu au o bază în realitate.

• Conceptualizare dezorganizată – gândire incoerentă și dificultăți în organizarea ideilor.

• Halucinații – percepții senzoriale false, cum ar fi auzirea vocilor.

• Agitație – comportament neobișnuit de activ, uneori agresiv.

• Grandiozitate – convingeri exagerate despre propria importanță sau putere.

• Suspiciune/Persecuție – sentimentul că cineva urmărește sau complotează împotriva pacientului.

• Gândire neobișnuită – idei stranii, de exemplu, convingerea că anumite evenimente au o semnificație specială pentru pacient.

 Simptome negative 

Aceste simptome reprezintă „absența” anumitor funcții mintale normale și includ lipsa motivației, retragerea socială, apatia și incapacitatea de a exprima emoțiile. Simptomele negative contribuie la dificultățile pacientului de a menține relații sociale și de a îndeplini sarcini zilnice.

Evaluarea PANSS oferă medicului o imagine clară asupra severității și tipologiei simptomelor, ajutându-l să personalizeze planul de tratament și să evalueze progresul pacientului în timp.

PANSS măsoară simptomele negative prin următorii 7 itemi:

• Afect plat – lipsa expresiei emoționale, de obicei observată pe chip.

• Retragere emoțională – capacitate redusă de a simți sau exprima emoții.

• Retragere socială – evitarea interacțiunilor sociale și izolarea.

• Apatia și pasivitatea – lipsa de motivație și interes în activități.

• Dificultăți în comunicare – dificultatea de a exprima gândurile clar și coerent.

• Lipsa de spontaneitate – incapacitatea de a iniția acțiuni sau idei fără stimul extern.

• Atenție redusă – dificultăți în menținerea atenției asupra sarcinilor.

Simptome generale

Pe lângă simptomele pozitive și negative, PANSS include și 16 itemi care evaluează simptomele generale asociate schizofreniei. Aceste simptome oferă o perspectivă asupra altor aspecte care pot influența starea mintală și calitatea vieții pacientului:

• Depresie – prezența simptomelor depresive, cum ar fi tristețea și pierderea interesului.

• Anxietate – senzația de teamă, neliniște sau îngrijorare constantă.

• Vinovăție – sentimente de vinovăție exagerate sau nejustificate.

• Tensiune – stare de tensiune emoțională constantă.

• Ostilitate – iritabilitate sau comportament agresiv față de ceilalți.

• Tendințe de mare sensibilitate – reacții exagerate la stimuli emoționali sau situații sociale.

• Stereotipuri și manierisme motorii – comportamente repetitive, fără sens.

• Lipsa controlului asupra impulsurilor – comportament impulsiv, greu de controlat.

• Somn agitat – tulburări de somn, inclusiv dificultatea de a adormi sau somnul de calitate scăzută.

• Dificultăți de orientare – dezorientare în timp, spațiu sau față de identitatea personală.

• Dificultăți de raționament – dificultăți în a gândi logic și coerent.

• Lipsa energiei – oboseală constantă și dificultăți în a face activități simple.

• Perseverență – tendința de a se concentra obsesiv pe anumite idei sau acțiuni.

• Autocontrol redus – incapacitatea de a se adapta la reguli sau a controla propriile reacții.

• Perceptivitate alterată – capacitate redusă de a evalua corect propriul comportament.

• Contact redus cu realitatea – pierderea capacității de a face diferența între fantezie și realitate.

Cum functioneaza PANSS si de ce este util?

Fiecare item este evaluat pe o scară de la 1 la 7, unde scorul de 1 indică absența simptomului, iar 7 reprezintă o intensitate extremă a simptomului. Prin acumularea scorurilor la toți cei 30 de itemi, se obține o evaluare cuprinzătoare a severității schizofreniei, oferind medicilor o bază solidă pentru a ajusta tratamentul. Test schizofrenie PANSS este astfel un instrument valoros atât pentru diagnosticare, cât și pentru urmărirea progresului pacientului de-a lungul timpului, oferind o imagine clară asupra impactului simptomelor pozitive, negative și generale asupra vieții acestuia.

Masca Schizofrenicului 

Termenul de masca schizofrenicului este frecvent utilizat în psihologie pentru a descrie un simptom specific întâlnit la multe persoane afectate de schizofrenie: lipsa aparentă de expresivitate facială și emoțională. Acest simptom este vizibil printr-o față plată, imobilă, lipsită de variații emoționale, indiferent de contextul în care se află persoana. Chiar și în situații care ar putea genera o reacție emoțională vizibilă la majoritatea oamenilor – cum ar fi bucuria, tristețea, frica sau surpriza – persoanele cu schizofrenie pot părea insensibile sau indiferente.

Cum se manifesta masca schizofrenicului?

Masca schizofrenicului implică:

• Față lipsită de expresie: Pacienții prezintă adesea o față fără variații emoționale, ca și cum trăirile lor interioare sunt complet separate de expresia exterioară. În mod frecvent, expresia lor facială rămâne neutră, indiferent de stimuli externi.
• Privire fixă: Mulți pacienți cu schizofrenie prezintă o privire intensă, fixă, fără mișcări naturale ale ochilor care să sugereze interes sau atenție. Această privire imobilă poate fi percepută de ceilalți ca un semn de detașare sau chiar ostilitate.
• Mișcări lente sau absente ale mușchilor faciali: Gesturile subtile, cum ar fi mișcările buzelor, ridicarea sprâncenelor sau grimasele involuntare, sunt rareori prezente. Aceasta poate sugera o stare de apatie sau indiferență.

Masca schizofrenicului si impactul asupra interactiunilor sociale

Lipsa expresivității face ca persoanele afectate să fie deseori percepute ca fiind reci, indiferente sau distanțate, chiar și atunci când au o stare emoțională diferită în interior. Acest simptom nu numai că îi izolează pe cei afectați de schizofrenie, dar poate avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt percepuți de către cei din jur.

De exemplu:

• Dificultatea de a forma conexiuni emoționale: Mulți oameni se bazează pe indicii non-verbale pentru a interpreta emoțiile și intențiile celor din jur. În lipsa acestora, persoanele afectate de schizofrenie pot fi percepute ca fiind neinteresate, indiferente sau incapabile să ofere empatie.
• Crearea unei distanțe involuntare: Fără expresivitate facială, persoanele afectate de schizofrenie pot părea detașate, ceea ce face dificil pentru ceilalți să interacționeze sau să empatizeze cu ele. Această lipsă de reacție poate duce la izolarea socială, un factor care adesea agravează simptomele bolii.
• Stigmatizarea: În context social, masca schizofrenicului contribuie la stigmatizare. Persoanele afectate sunt deseori privite ca fiind „diferite” sau „periculoase,” în ciuda faptului că acest simptom este pur și simplu o manifestare a bolii și nu reflectă starea emoțională reală sau intențiile pacientului.

Masca schizofrenicului: cauzele fiziologice si psihologice 

Masca schizofrenicului este asociată cu schimbări în activitatea creierului, în special în zonele responsabile de procesarea emoțiilor și a expresiilor faciale. Aceste modificări pot include:

• Disfuncții în sistemul dopaminergic: Dopamina este un neurotransmițător esențial pentru reglarea emoțiilor și a expresivității faciale. În schizofrenie, nivelurile anormale de dopamină pot afecta reacțiile emoționale și comportamentale.
• Afectarea regiunilor cerebrale legate de emoții: Studiile arată că anumite regiuni ale creierului, precum amigdala și cortexul prefrontal, responsabile pentru recunoașterea și expresia emoțiilor, sunt mai puțin active la persoanele cu schizofrenie.
• Efecte secundare ale tratamentului: Unele medicamente antipsihotice utilizate în tratamentul schizofreniei pot contribui la reducerea expresivității faciale, ceea ce intensifică masca schizofrenicului.

Masca schizofrenicului si adaptarea la viata cotidiana

Pentru persoanele afectate, masca schizofrenicului poate fi un obstacol în viața de zi cu zi. În acest sens, abordările terapeutice se concentrează pe tehnici care îi ajută să-și îmbunătățească abilitățile sociale și să găsească metode de a-și exprima mai bine emoțiile.

• Terapia cognitiv-comportamentală: În această situație, terapia cognitiv comportamentala poate ajuta pacienții să-și conștientizeze propria expresivitate și să învețe metode de adaptare. De exemplu, pacienții sunt încurajați să folosească gesturi sau să practice mimica facială, pentru a-și îmbunătăți interacțiunile sociale.
• Training pentru abilități sociale: Acest tip de intervenție îi poate ajuta pe pacienți să recunoască și să răspundă adecvat semnalelor sociale, reducând astfel riscul de izolare.
• Terapie prin artă: Activități precum desenul sau muzica le permit pacienților să-și exprime emoțiile într-o manieră non-verbală, contribuind la îmbunătățirea stării emoționale și la gestionarea simptomelor negative.

Cand este indicata evaluarea pentru test schizofrenie?

Evaluarea pentru test schizofrenie este recomandată în situațiile în care o persoană prezintă simptome persistente și semnificative care afectează modul în care aceasta percepe realitatea, gândește sau se comportă. Fiind o tulburare psihiatrică complexă, schizofrenia poate fi dificil de recunoscut, mai ales în stadiile incipiente, când simptomele pot fi subtile. Însă, atunci când anumite comportamente devin persistente și interferează cu funcționarea normală a vieții de zi cu zi, este esențial ca persoana în cauză să caute ajutor specializat pentru a primi o evaluare adecvată.

Simptomele principale care sugeraza nevoia unui test schizofrenie

Evaluarea pentru test schizofrenie ar trebui luată în considerare atunci când sunt observate următoarele simptome pe o perioadă îndelungată, de obicei câteva luni:

• Halucinații: Halucinațiile reprezintă percepții senzoriale false, cum ar fi auzirea vocilor sau vederea unor imagini care nu există în realitate. Halucinațiile auditive sunt cele mai frecvente în schizofrenie, pacienții raportând adesea că aud voci care le oferă instrucțiuni sau comentarii. Aceste percepții senzoriale distorsionate pot afecta grav funcționarea persoanei și sunt un semnal clar pentru evaluare.

• Iluzii: O iluzie este o convingere falsă, adesea bizară, care nu are o bază reală. De exemplu, o persoană poate crede că este urmărită, că este o figură importantă cu misiuni speciale sau că anumite obiecte din mediul înconjurător au o semnificație ascunsă. Persistența acestor iluzii indică o nevoie urgentă de evaluare.

• Gândire și vorbire dezorganizată: Persoanele care suferă de schizofrenie pot avea dificultăți în organizarea gândurilor, manifestând un discurs incoerent sau fără legătură logică. Aceste dificultăți pot face ca discuțiile să fie greu de urmărit pentru cei din jur și sunt un indicator comun al schizofreniei.

• Comportamente ciudate sau agitate: Comportamentele neobișnuite, cum ar fi mișcările repetitive, pozițiile corporale nefirești sau lipsa de reacție față de stimuli externi, pot fi un semn al schizofreniei. Aceste comportamente, împreună cu o lipsă generală de interes față de activitățile zilnice, sunt un motiv de îngrijorare.

• Simptome negative: Acestea includ retragerea socială, apatia, lipsa de energie și scăderea interesului față de activitățile obișnuite. Simptomele negative pot trece neobservate la început, dar ele reduc în mod semnificativ capacitatea persoanei de a funcționa în viața de zi cu zi.

Cine ar trebui sa ia initiativa pentru o evaluare?

Orice persoană care observă astfel de simptome pe termen lung, fie la sine, fie la o persoană apropiată, ar trebui să caute ajutor profesional. De multe ori, familia și prietenii sunt primii care observă schimbările de comportament și atitudine la o persoană și, astfel, pot juca un rol important în încurajarea evaluării. În cazul în care simptomele persistă mai mult de câteva săptămâni și nu par să aibă o cauză clară, este recomandat să se apeleze la un psihiatru sau psiholog specializat.

Diagnosticarea schizofreniei în stadiile incipiente este esențială pentru a oferi pacientului acces la tratamente care pot îmbunătăți calitatea vieții și pot preveni agravarea simptomelor. În unele cazuri, simptomele pot fi confundate cu alte afecțiuni psihice, cum ar fi depresia severă,  tulburările bipolare sau tulburările de anxietate. De aceea, un specialist în sănătate mintală este cel mai în măsură să facă o evaluare corectă, folosind criterii de diagnostic specifice.

Rolul specialistului in evaluare si alegerea testelor de diagnostic

După o evaluare preliminară, specialistul va decide ce test schizofrenie este necesar pentru a confirma sau a exclude un diagnostic de schizofrenie. Această evaluare poate include interviuri structurate, chestionare specifice, precum și teste psihologice standardizate, cum ar fi Scala Sindromului Pozitiv și Negativ (PANSS). Pe lângă aceste teste, se pot efectua și analize de sânge sau imagistică cerebrală pentru a exclude alte cauze fizice ale simptomelor. De asemenea, medicul va adresa întrebări legate de istoricul medical și familial al pacientului pentru a obține o imagine completă a stării de sănătate mintală.

Beneficiile unei evaluari timpurii si profesionale

Realizarea unei evaluări la timp oferă multiple beneficii, atât pentru pacient, cât și pentru cei apropiați. Odată stabilit un diagnostic, pacientul poate primi tratament adecvat, care include terapie psihologică și suport social, pentru a-l ajuta să gestioneze simptomele și să ducă o viață cât mai normală. De asemenea, intervenția timpurie poate preveni dezvoltarea unor complicații severe asociate schizofreniei, precum episoadele psihotice recurente sau deteriorarea funcționării sociale.

Evaluarea pentru schizofrenie este indicată nu doar pentru confirmarea diagnosticului, ci și pentru planificarea tratamentului și monitorizarea evoluției simptomelor. O persoană care suferă de simptome de lungă durată sau care prezintă episoade de comportament neobișnuit și tulburător poate beneficia semnificativ de pe urma unei evaluări detaliate. La ID Therapy – Clinică de Psihoterapie București, specialiștii oferă suport personalizat pentru persoanele care au nevoie de claritate și îndrumare în diagnosticarea și gestionarea schizofreniei, facilitând astfel procesul de recuperare și integrare socială.

Cum te poate ajuta ID Therapy – Clinica de Psihoterapie București ?

La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie bucurești, înțelegem complexitatea și provocările pe care le implică schizofrenia, o tulburare psihiatrică profundă care poate afecta semnificativ viața de zi cu zi a celor care o experimentează. Din acest motiv, oferim un proces de evaluare și tratament personalizat, bazat pe o abordare integrativă și empatică. Echipa noastră de specialiști, cu o vastă experiență în sănătatea mintală, utilizează metode validate științific și instrumente de diagnostic avansate pentru a sprijini pacienții în gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Primul pas în procesul de sprijin oferit de ID Therapy – Clinica de Psihoterapie București este realizarea unei evaluări psihologice detaliate și multidimensionale. Această evaluare inițială permite specialiștilor noștri să obțină o imagine clară a stării de sănătate mintală a pacientului, identificând specificitățile și intensitatea simptomelor pe care le prezintă. Evaluările includ discuții extinse cu pacientul pentru a colecta informații despre simptomele experimentate, istoricul personal și familial, precum și posibilele influențe externe care ar putea contribui la manifestarea acestora.

Utilizam Scala Sindromului Pozitiv si Negativ (PANSS)

La ID Therapy, folosim instrumente de evaluare standardizate, cum ar fi Scala Sindromului Pozitiv și Negativ (PANSS), care este esențială în diagnosticarea și monitorizarea schizofreniei. Prin aplicarea periodică a testului PANSS, putem observa cum simptomele se modifică în timp, ceea ce permite ajustarea planului de tratament pentru a răspunde mai bine nevoilor pacientului. Această monitorizare constantă ajută la asigurarea faptului că pacientul beneficiază de sprijinul adecvat și că intervențiile sunt ajustate pentru a oferi cele mai bune rezultate.

Cream planuri de tratament individualizate

La ID Therapy  -Clinica de Psihoterapie București, înțelegem că fiecare pacient este unic și că abordarea generală poate să nu fie suficientă pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanei. Din acest motiv, dezvoltăm planuri de tratament personalizate, adaptate fiecărei persoane. Aceste planuri includ o combinație de terapie psihologică și suport psihoeducațional.

• Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT): Această formă de terapie este eficientă pentru pacienții cu schizofrenie, ajutându-i să identifice și să modifice gândurile negative sau distorsionate. Prin CBT, pacienții pot învăța să recunoască simptomele înainte ca acestea să escaladeze și să dezvolte strategii de adaptare pentru a reduce impactul simptomelor asupra vieții lor.
• Terapia prin artă și alte forme de expresie creativă: Aceste tipuri de terapie oferă pacienților o modalitate de a-și exprima emoțiile și de a lucra asupra simptomelor negative, cum ar fi retragerea emoțională și apatia. Terapia prin artă poate ajuta la dezvoltarea unei conexiuni mai profunde cu propriile emoții și la reducerea sentimentului de izolare.
• Suport pentru familie și educație: La ID Therapy – Clinică de Psihoterapie București, acordăm o importanță deosebită suportului pentru familie. Schizofrenia afectează nu doar persoana diagnosticată, ci și pe cei apropiați acesteia. Prin sesiuni de consiliere și informare, îi ajutăm pe membrii familiei să înțeleagă mai bine boala, cum să gestioneze situațiile de criză și cum să ofere sprijin emoțional pacientului.

Oferim o abordare empatică și suport pe termen lung

La ID Therapy- Clinica de Psihoterapie București, tratăm fiecare pacient cu empatie, respectând nevoile individuale și adaptând serviciile noastre pentru a răspunde particularităților fiecărui caz. Înțelegem stigmatizarea asociată cu schizofrenia și dificultățile pe care le întâmpină pacienții în a-și exprima emoțiile și a interacționa social. Din acest motiv, construim un mediu sigur și primitor, în care pacienții să se simtă înțeleși și sprijiniți.

Fiecare caz este abordat cu atenție la detalii, cu scopul de a dezvolta o relație de încredere între pacient și terapeut. Această relație este esențială pentru ca pacientul să se simtă în siguranță și să poată discuta deschis despre experiențele sale, un aspect crucial în tratamentul schizofreniei.

Concluzie

Schizofrenia este o tulburare complexă și dificilă, dar cu o abordare corectă și sprijinul unui specialist, pacienții pot învăța să gestioneze simptomele și să își îmbunătățească calitatea vieții. Evaluarea timpurie, monitorizarea continuă și un plan de tratament personalizat pot face o diferență semnificativă în evoluția bolii. La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie București, ne angajăm să oferim pacienților nu doar un diagnostic precis, ci și un suport empatic și cuprinzător, astfel încât să se simtă în siguranță și sprijiniți pe parcursul procesului de recuperare.

Dacă tu sau cineva drag se confrunți cu simptome specifice schizofreniei, nu ezita să cauți ajutorul unui specialist. La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie București, echipa noastră de experți este aici pentru a te sprijini pe parcursul fiecărui pas din acest proces. Contactează-ne astăzi pentru o evaluare psihologică completă și descoperă cum poți regăsi echilibrul și liniștea interioară.

 Dr. Nadia Gorduza este singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA

Date de contact pentru Centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center Telefon: +4 0751 202 272 Email: office@idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Râmniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, București, România

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.