Ce este stresul psihologic?
Stresul psihologic reprezinta ceea ce simt oamenii cand se afla sub presiune mintala, fizica sau emotionala. Desi este normal sa experimentati din cand in cand un anumit nivel de stres psihologic, persoanele care au un nivel ridicat de stres psihologic sau care il experimenteaza in mod repetat pe o perioada lunga de timp pot dezvolta probleme de sanatate mintala si / sau fizica.
Stresul poate fi cauzat atat de responsabilitatile zilnice, de evenimentele de rutina, cat si de evenimentele mai neobisnuite, cum ar fi un traumatism sau o boala in sine sau la un membru apropiat al familiei.
Cand oamenii simt ca nu sunt in masura sa gestioneze sau sa controleze schimbarile cauzate de o anumita boala incurabila sau de activitatile normale de viata, se afla in dificultate.
Stresul a devenit din ce in ce mai recunoscut ca un factor care poate reduce calitatea vietii pacientilor cu cancer. Exista chiar si unele dovezi ca suferinta extrema este asociata cu rezultate clinice mai slabe. Sunt disponibile chiar si ghiduri clinice pentru a ajuta medicii si asistentele sa evalueze nivelurile de suferinta si sa ajute pacientii sa o gestioneze mai eficient.
Aceast articol informativ ofera o introducere generala asupra stresului pe care oamenii il pot experimenta atunci cand fac fata cancerului.
Cum reactioneaza corpul in timpul stresului?
Corpul raspunde la presiunea fizica, mintala sau emotionala prin eliberarea hormonilor de stres (cum ar fi epinefrina si norepinefrina) care cresc tensiunea arteriala, accelereaza ritmul cardiac si cresc nivelul zaharului din sange. Aceste schimbari ajuta o persoana sa actioneze cu o forta si o viteza mai mare pentru a scapa de o amenintare perceputa (apare raspunsul fight or flight, adica lupta sau fuga).
Cercetarile au aratat ca persoanele care sufera de stres intens si pe termen lung (adica cronic) pot avea probleme digestive, de fertilitate, urinare si pot prezenta un sistem imunitar slabit. Persoanele care sufera de stres cronic sunt, de asemenea, mai predispuse la infectii virale, cum ar fi gripa sau raceala obisnuita, si au dureri de cap, probleme de somn, depresie si anxietate.
Stresul psihologic poate provoca cancer?
Desi stresul poate provoca o serie de probleme de sanatate fizica, dovezile ca aceasta poate provoca cancer sunt destul de slabe. Unele studii au indicat o legatura intre diferiti factori psihologici si un risc crescut de a dezvolta cancer, dar altele nu.
Legaturile aparente dintre stresul psihologic si cancer ar putea aparea in mai multe moduri. De exemplu, persoanele stresate pot dezvolta anumite comportamente, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, care cresc riscul de cancer al unei persoane. Pe de alta parte, o persoana care are o ruda diagnosticata cu cancer poate avea un risc mai mare de a dezvolta cancer din cauza unui factor de risc mostenit, dar nu din cauza stresului indus de diagnosticul membrului familiei.
Cum afecteaza stresul psihologic persoanele care au cancer?
Persoanele care au cancer pot considera efectele fizice, emotionale si sociale ale bolii ca fiind stresante. Cei care incearca sa-si controleze stresul cu comportamente riscante precum fumatul sau consumul de alcool sau care devin mai sedentare, pot avea o calitate a vietii mai slaba in urma tratamentului. In schimb, persoanele care sunt capabile sa utilizeze strategii eficiente pentru a face fata stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare si gestionarea stresului, s-au dovedit a avea niveluri mai scazute de depresie, anxietate si ale simptomelor legate de cancer si legate de tratamentul acestuia. Cu toate acestea, nu exista dovezi ca gestionarea cu succes a stresului psihologic imbunatateste supravietuirea cancerului.
Totusi, dovezile studiilor experimentale sugereaza ca stresul psihologic poate afecta capacitatea unei tumori de a creste si de a se raspandi. De exemplu, unele studii au aratat ca atunci cand soarecii purtatori de tumori erau tinuti inchisi sau izolati de alti soareci – conditii care maresc stresul – tumorile lor aveau mai multe sanse sa creasca si sa se raspandeasca (metastaza). Intr-un set de experimente, tumorile transplantate in placutele de grasime mamara ale soarecilor au avut rate mult mai mari de raspandire la plamani si ganglioni limfatici daca soarecii erau stresati cronic decat daca soarecii nu erau stresati. Studiile efectuate la soareci si la celulele canceroase umane cultivate in laborator au descoperit ca hormonul stresului, norepinefrina, parte a sistemului de raspuns de lupta sau fuga al organismului, poate promova angiogeneza si metastaza.
Intr-un alt studiu, femeile cu cancer de san triplu negativ care fusesera tratate cu chimioterapie neoadjuvanta au fost intrebate despre utilizarea de beta-blocante, medicamente care interfereaza cu anumiti hormoni ai stresului, inainte si in timpul chimioterapiei. Femeile care au raportat utilizarea beta-blocantelor au avut o sansa mai mare de a supravietui tratamentului impotriva cancerului fara recidiva decat femeile care nu au raportat utilizarea beta-blocantelor. Cu toate acestea, nu a existat nicio diferenta intre grupuri in ceea ce priveste supravietuirea generala.
Desi nu exista inca dovezi puternice ca stresul afecteaza in mod direct rezultatele cancerului, unele date sugereaza ca pacientii pot dezvolta un sentiment de neputinta sau lipsa de speranta atunci cand stresul devine coplesitor. Acest raspuns este asociat cu rate mai mari de deces, desi mecanismul pentru acest rezultat este inca neclar. Poate ca persoanele care se simt neputincioase sau fara speranta nu cauta tratament atunci cand se imbolnavesc, renunta prematur sau nu respecta terapia potential utila, se angajeaza in comportamente riscante, cum ar fi consumul de droguri sau nu mentin un stil de viata sanatos, rezultand in deces prematur.
Cum pot oamenii care au cancer sa invete sa faca fata stresului psihologic?
Sprijinul emotional si social poate ajuta pacientii sa invete sa faca fata stresului psihologic. Un astfel de sprijin poate reduce nivelurile de depresie, anxietate si simptomele legate de boala si tratament in randul pacientilor.
Abordarile pot fi:
Antrenament in relaxare, meditatie sau gestionarea stresului
Consiliere sau terapie
Sedinte de educatie despre cancer
Sprijin social intr-un cadru de grup
Medicamente pentru depresie sau anxietate
Exercitii fizice
Unele organizatii recomanda ca toti pacientii cu cancer sa fie examinati pentru a detecta stresul psihologic la inceputul tratamentului. Alti specialisti recomanda, de asemenea, re-screening in puncte critice de-a lungul cursului tratamentului. Furnizorii de asistenta medicala pot utiliza o varietate de instrumente de screening, cum ar fi o scala de distres sau un chestionar de screening, pentru a evalua daca pacientii cu cancer au nevoie de ajutor pentru a-si gestiona emotiile. Pacientii care prezinta suferinta moderata pana la severa sunt, de obicei directionati catre resursele adecvate, cum ar fi un psihoterapeut sau un psihiatru.
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania
Surse:
- Artherholt SB, Fann JR. Psychosocial care in cancer. Current Psychiatry Reports 2012;14(1):23-29.
- Fashoyin-Aje LA, Martinez KA, Dy SM. New patient-centered care standards from the Commission on Cancer: opportunities and challenges. Journal of Supportive Oncology 2012; e-pub ahead of print March 20, 2012.
- Lutgendorf SK, DeGeest K, Dahmoush L, et al. Social isolation is associated with elevated tumor norepinephrine in ovarian carcinoma patients. Brain, Behavior, and Immunity 2011;25(2):250-255.
- Lutgendorf SK, Sood AK, Anderson B, et al. Social support, psychological distress, and natural killer cell activity in ovarian cancer. Journal of Clinical Oncology 2005;23(28):7105-7113.
- Lutgendorf SK, Sood AK, Antoni MH. Host factors and cancer progression: biobehavioral signaling pathways and interventions. Journal of Clinical Oncology 2010;28(26):4094-4099.
- McDonald PG, Antoni MH, Lutgendorf SK, et al. A biobehavioral perspective of tumor biology. Discovery Medicine 2005;5(30):520-526.
- Melhem-Bertrandt A, Chavez-Macgregor M, Lei X, et al. Beta-blocker use is associated with improved relapse-free survival in patients with triple-negative breast cancer. Journal of Clinical Oncology 2011;29(19):2645-2652.
- Moreno-Smith M, Lutgendorf SK, Sood AK. Impact of stress on cancer metastasis. Future Oncology 2010;6(12):1863-1881.
- Segerstrom SC, Miller GE. Psychological stress and the human immune system: a meta-analytic study of 30 years of inquiry. Psychological Bulletin 2004;130(4):601-630.
Articole asemanatoare:
Cum sa elimini stresul din viata ta, simplu si sigur- Ce Este Sindromul Burnout: Cauze, Tipuri, Simptome, Tratament, Prevenție
- Stresul de aculturatie sau socul cultural
- Stresul cronic: despre neurostiinta din spatele acestuia
- PTSD la copii si adolescenti
- Cum poate stresul din timpul sarcinii sa afecteze mama si copilul?
- Cum poate un mediu de lucru toxic sa iti afecteze sanatatea mintala?
- Cele 4 răspunsuri la traumă și cum se manifestă
- Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) - cum sa nu traiesti cu trauma
Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.
