Stresul de aculturatie sau socul cultural

Stresul de aculturatie este un proces ce cuprinde stari fizice si emotionale diferite, care apare atunci cand oamenii sunt nevoiti sa traiasca intr-un mediu cultural diferit si necunoscut.

Probabil multi dintre dumnevoastra va aflati in postura de a calatori in interes de serviciu pentru o perioada lunga de timp sau chiar de a va muta intr-o alta tara definitiv cu locul de munca. Poate unii dintre dumneavoastra va aflati deja in procesul de acomodare la o noua cultura sau planuiti ca intr-un viitor apropiat sa parasiti tara natala pentru o noua experienta.

In ultima perioada, multi tineri decid sa studieze in alta tara si sa-si cladeasca un viitor, iar unele familii nu se mai regasesc in statutul actual si au nevoie de o schimbare. Oricare ar fi motivul, mutatul intr-o alta tara, intr-o cultura diferita de cea unde au crescut poate fi o experienta interesanta pentru persoanele carora le place sa exploreze si sa descopere lucruri noi. Insa, pentru altele ar putea fi o sursa de stres si ingrijoriari datorita presiunilor puse de perspectiva unei noi vieti.

Persoanele ce experimenteaza stresul de aculturatie considera ca adesea, este dificil si confuz sa se adapteze noului mediu ce cuprinde o gama larga de lucruri diferite, precum limba, clima, obiceiurile sau alimentele.

Ce este stresul de aculturatie?

Aculturatia reprezinta procesul de „preluare de catre o comunitate a elementelor de cultura materiala si spirituala sau a intregii culturi a altei comunitati”.

Stresul de aculturatie, de multe ori este definit ca „socul cultural”. Termenul a fost introdus de catre Institutul International al Educatiei din Chicago si se refera la stresul asociat procesului de aculturatie.

Cu alte cuvinte, persoanele care sufera de stresul de aculturatie considera ca tara gazda ii face sa se simta rau, nu este primitoare si nu se simt confortabil, iar studiile arata ca de abia dupa doua luni persoanele supuse stresului de aculturatie incep sa se relaxeze in noua postura.

Aculturatia sau adaptarea la o noua cultura implica schimbari sociale si psihologice in multiple domenii de functionare: valori, comportamente, credinte si atidtudini. Pentru anumite persoane, aceste schimbari sunt stresante, studiile aratand ca sursa de stres o reprezinta in mare parte diferentele dintre cultura si limba tarii gazda si cea a persoanei in cauza.

Studiile arata ca, in comparatie cu barbatii, femeile resimt mai pregnant procesul aculturatiei si sunt mai predispuse la simptome depresive si anxioase, acest lucru datorandu-se schimbarilor survenite in modelele familiale regasite in cultura gazda.

Care este relatia dintre aculturatie si adaptarea psihologica?

Exista doua teorii generale ale relatiilor dintre aculturatie si adaptarea psihologica.

O teorie, numita teoria “melting pot”, sustine ca aculturatia ii ajuta pe oameni sa se adapteze la cultura gazda. Din aceasta perspectiva, de exemplu, ne-am putea adapta mai bine prin inlocuirea limbii romane cu limba tarii gazda si prin adoptarea in totalitate a valorilor si obiceiurilor asociate cu cultura tarii gazda.

O alta teorie, teoria “biculturala”, sustine ca adaptarea psihosociala este marcata de identificarea atat cu cultura proprie, cat si cu cea a tarii gazda. Din perspectiva biculturala, persoanele isi mentin identitatea etnica si valorile traditionale, in timp ce invata sa se adapteze la limba si obiceiurile culturii gazda.

Studiile arata ca cea de-a doua teorie este mai adaptativa, punctand beneficiile adaptarii la cultura gazda, prin mentinerea in acelasi timp a legaturii cu cultura traditionala. De exemplu, dezvoltarea unui puternic simt al identitatii etnice si a mandriei este asociata cu o inalta stima de sine si o mai buna adaptare a copiilor in noua tara.

Care ar putea fi efectele stresului de aculturatie?

Studiile in ceea ce priveste efectele stresului de aculturatie sunt contradictorii, insa majoritatea sugereaza cateva efecte posibile:

• Risc crescut al consumului de alcool
• Risc crescut al consumului de tutun
• Risc crescut de tulburari alimentare
• Simptome anxioase
• Simptome depresive
• Prezenta emotiilor negative
• Stima de sine scazuta
• Dificultate in relationare

Studiile arata ca nivelul de aculturatie scazut este adesea un indicator al statutului socio-economic scazut. Persoanele care sunt putin adaptate se confrunta deseori cu dificultati economice si tind sa ocupe straturile inferioare ale statutului socio-economic. Stresul social care rezulta din dificultatile financiare, lipsa de competenta in limba gazda si oportunitatile economice limitate se adauga stresului de adaptare la cultura gazda, toate acestea putand contribui la cresterea riscului de depresie si alte probleme psihologice.

Nadia Gorduza – medic, psihoterapeut si business coach

Un studiu a constatat ca mexicanii mutati in Statele Unite ale Americii care erau mai profesionisti in limba engleza aveau, in general, mai putine semne de depresie si anxietate fata de cei ce nu prea stiau limba engleza.

Care ar putea fi semnele aparitiei stresului de aculturatie?

1. Nostalgie –Simtiti ca va copleseste dorul de experientele cunoscute, de prieteni sau familie.
2. Dezorientare si pierderea controlului – Anumite tipare comportamentale familiare lipsesc si apare dezorientarea ce poate crea anxietate, simptome depresive si un sentiment de disperare.
3. Renuntarea la obiceiuri si la stilul de viata – Simtiti ca nu mai puteti sa va mentineti aceleasi obiceiuri si activitati ce va faceau placere.
4. Diferentele de valori percepute intre tara gazda si tara natala pot parea exagerate si greu de acceptat.

Care sunt fazele socului cultural?

1. Luna de miere – Noua cultura pare promitatoare, exista mari sanse de dezvoltare si viitorul suna promitator.
2. Faza de respingere – Diferentele culturale incep sa apara si realitatea poate fi uneori coplesitoare. Stresul de aculturatie isi face simtita prezenta.
3. Faza de regresie – In aceasta faza poate aparea izolarea de noua cultura. Sentimentele de depresie, anxietate isi fac simtita prezenta.
4. Faza de recuperare – Cu strategii de coping adecvate plasate in faza de regresie, noua cultura incepe sa para cat mai atractiva si are loc adaptarea.

Ce ati putea face pentru a gestiona intr-un mod benefic stresul de aculturatie?

1. Angajati-va in diverse activitati placute:

Studiile arata ca participantii ce s-au angajat in munca de voluntariat, hobby-uri, au participat la cluburi de dezbateri sau in activitati recreationale au simtit ca isi recastiga sensul fericirii, si-au facut prieteni mai repede, si-au extins mediul social si nivelul stresului asociat cu adaptarea la noua cultura a fost mai redus. Incercati sa gasiti modalitatea de a va pastra obiceiurile si activitatile ce va faceau placere si inainte.

2. Cautati suport social din partea prietenilor si a familiei

Participantii studiilor ce au primit suport social din partea prietenilor si a familiei si-au creat din acesta o strategie de adaptare la stres. Acestia au dezvoltat sentimente pozitive prin povestirea experientelor de adaptare la noua cultura, reusind sa faca fata procesului intr-un mod sanatos. Vorbiti cu prietenii si familia la telefon, cautati variante de a-i simti cat mai aproape de dumneavoastra.

3. Experiemntati emotii pozitive

Participantii la studii au argumentat ca si-au dezvoltat emotii pozitive ca o strategie de coping la dificultatile de adaptare la noua cultura. Si-au dezvoltat capacitatea de a se focusa pe trasaturi pozitive, deoarece aceste atitudini i-au ajutat sa depaseasca mai bine situatiile stresante. Cautati lucrurile atractive si axati-va pe beneficiile noului oras si comunitati.

4. Relaxati-va

Atunci cand simtiti ca lucrurile devin mult prea stresante, incercati sa va relaxati. Mergeti la o plimbare in parc, vizitati noul oras si atractiile turistice sau pur si simplu luati pranzul intr-un loc linistit.

5. Chemati-va prietenii sau familia in vizita

Organizati o excursie pentru prieteni sau familie in noul dumneavoastra oras. Acestia va vor oferi suportul necesar acomodarii la noua cultura.

6. Apelati la ajutor specializat

Daca simtiti ca nu puteti face fata situatiei de unul singur, exista varianta de a vorbi cu un specialist chiar de la dumneavoastra din tara. In acest moment, este foarte usor sa apelati la psihoterapie online. Aceasta este benefica si va poate ajuta sa depasiti momentele stresante din timpul acomodarii la noua cultura.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.