Neurostiinta din spatele stresului cronic

15 mart.

stresul cronic ne influenteaza sanatatea

Oricine s-a ingrijorat vreodata pentru un examen sau pentru un termen limita la locul de munca stie cum arata stresul. Stresul poate fi un lucru bun, ajutand corpul si creierul sa ramana vigilente, gata sa reactioneze la orice surpriza neprevazuta din viata noastra. Dar, stresul cronic poate provoca dezastre, declansand o serie de maladii, inclusiv boli de inima, hipertensiune arteriala, depresie si anxietate.

Cu totii ne simtim stresati cateodata, acest lucru face parte din suisurile si coborasurile emotionale ale vietii. Stresul poate avea surse diverse, poate veni din mediul inconjurator, din corp sau din ganduri si din perspectiva asupra lumii. A fi stresati in preajma unor evenimente presante este normal, dar noi suntem conceputi din punct de vedere fiziologic si psihologic sa il gestionam si sa reactionam la acesta.

Care sunt mecanismele biologice implicate in stresul cronic?

Cand ne simtim sub presiune, sistemul nervos determina corpul nostru sa elimine hormonii stresului, precum adrenalina, noradrenalina si cortizol. Acesti hormoni vor face schimbari fiziologice ce ne vor ajuta sa ne adaptam la amenintarile din jurul nostru.

Modalitatea in care organismul nostru reactioneaza la stresul pe termen scurt este esentiala pentru supravietuire, deoarece activeaza raspunsul de “lupta sau fuga” in fata semnelor periculoase.

Cand suntem stresati, “centrul fricii” creierului, numit amigdala, activeaza sistemul nostru central de raspuns la stres, numit axa hipotalamo-hipofizo-adrenala, deoarece este compusa din hipotalamus, glanda pituitara si cortexul adrenal, regland hormonul stresului, adica cortizolul.

Mai apoi, prin cresterea rapida a nivelului de glucoza, accelerarea ritmului cardiac si cresterea fluxului sanguin catre muschii din bratele si picioarele noastre, acest raspuns la stres ne permite sa reactionam la o amenintare. Dupa ce pericolul a trecut, sistemul functioneaza pentru a readuce nivelurile hormonale la normal.

Cand vine vorba de stresul cronic, acest sistem este tot timpul vigilent si activat, ajungand la suprasolicitare. Aceiasi hormoni care sunt importanti pentru raspunsul de “fuga sau lupta” pot fi implicati in probleme digestive, ale somnului, in slabirea sistemului imunitar, facand o persoana mult mai susceptibila la raceli si probleme de sanatate cronice.

Neurocercetatorul Bruce McEwen afirma ca din cauza modalitatii in care stresul schimba comunicarea dintre neuroni, stresul cronic poate impinge creierul nostru, sistemul nervos si comportamentul sa fie constant in adaptare la o stare reactiva si de vigilenta continua.

Cum ne afecteaza stresul cronic corpul?

Sistemul respirator

Cand suntem stresati, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendinta sa respiram mai greu si mai rapid, facand efort in a distribui rapid sangele bogat in oxigen in tot corpul. Desi pentru multi dintre noi acest lucru nu ar trebui sa reprezinte o mare problema, pentru multe persoane cu astm ar putea fi un dezavantaj. De asemenea, poate provoca o respiratie rapida si superficiala, ceea ce poate duce la hiperventilatie. Acest lucru este mai probabil daca cineva este predispus la anxietate si atacuri de panica.

Sistemul imunitar

Vi s-a intamplat vreodata in perioadele stresante sa simtiti ca va cuprinde raceala?

Stresul cronic afecteaza si sistemul imunitar. Cortizolul eliberat in corpul nostru suprima sistemul imunitar si caile inflamatorii, devenind mai sensibile la infectii si afectiuni cronice inflamatorii, iar capacitatea noastra de lupta impotriva bolilor este redusa.

Sistemul muscular

Muschii nostri devin tensionati, deoarece este modul natural al corpului de a se apara de posibilele rani si durere. Tensiunea musculara repetata poate provoca dureri corporale, iar atunci cand apare la nivelul umerilor, gatului si capului poate provoca dureri de cap si migrene.

Efecte cardiovasculare

In momentul in care stresul este acut, ritmul cardiac si tensiunea arteriala cresc, insa apoi revin la normal. Daca stresul acut este repetat sau devine cronic, acesta poate provoca leziuni arterelor si vaselor sanguine. Acest lucru creste riscul de hipertensiune arteriala, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin joaca un rol important in reglarea dispozitiei, crestere si dezvoltare, metabolism si procesele de reproducere. Metabolismul nostru e afectat din cauza stresului. Hipotalamusul este localizat in creier si joaca un rol cheie in conectarea sistemului endocrin de sistemul nervos. Semnalele de stres provenite de la hipotalamus declanseaza eliberarea hormonilor de stres, cortizol si epinefrina, iar apoi zaharul din sange (glucoza) este produs de ficat pentru a ne oferi energie sa facem fata situatiei stresante. Majoritatea persoanelor reabsorb zaharul din sange suplimentar atunci cand stresul dispare, insa pentru anumite persoane exista risc crescut de diabet.

Efecte gastrointestinale

S-ar putea sa apara arsuri la stomac si reflux al acidului, mai ales daca ne-am schimbat obiceiurile alimentare in perioadele stresante (mancat mai mult sau mai putin, cresterea consumului de alimente grase si zaharoase). Capacitatea intestinelor de a absorbi nutrienti din alimente poate fi redusa. Este posibil sa apara dureri de stomac, balonare si greata, diaree sau constipatie.

Sistemul reproducator

La barbati, stresul cronic poate afecta productia de sperma si testosteron. De asemenea, ar putea duce chiar si la disfunctii erectile si impotenta. Femeile pot experimenta schimbari ale ciclului menstrual si dezvoltarea unor simptome premenstruale neplacute.

Pe langa efectele fiziologice pe care stresul cronic le poate avea asupra corpului nostru, apar si dificultati emotionale si cognitive.

Atunci cand suntem stresati devenim mai obositi, avem schimbari bruste de dispozitie si suntem mai irascibili ca de obicei. Putem experimenta insomnie, putem avea probleme de concentrare, atentie si memorie. De asemenea, studiile au aratat ca stresul cronic poate duce la depresie, anxietate si, in unele cazuri, obezitate.

Nadia Gorduza – medic, psihoterapeut si business coach

Desi in momentele presante putem adopta comportamente daunatoare pentru a face fata stresului, precum alcool, fumat sau consum de substante, este important sa constientizam riscul acestora asupra starii de sanatate.

Este important sa gasim modalitati sanatoase si eficiente de a face fata stresului prin actiuni pozitive si prin canalizarea energiei intr-un mod benefic organismului.

Daca nu reusiti sa gestionati singuri stresul cronic, puteti cere o evaluare clinica si ajutor specializat la unul din psihologii Id Therapy Bespoke Treatment Center.