Efectele stresului – moderate de anumiti factori psihologici

In psihologie, folosim termenul stres pentru a face referire la presiunile sau cerintele impuse organismelor sa se adapteze. Aflati in continuare cum pot fi moderate efectele stresului si ce putem face intr-o situatie stresanta.

Expunerea indelungata la stres poate avea efecte de lunga durata profunde asupra sanatatii noastre mintale si fizice. Majoritatea surselor de stres, pe care le numim stresori, sunt psihologice si situationale, regasite in viata de zi cu zi, precum mentinerea unui job, pregatirea pentru examene, balansarea vietii de familie cu viata profesionala sau ingrijirea unui apropiat bolnav. Toate acestea, si nu numai, isi pot pune amprenta intr-un mod negativ asupra starii noastre de bine.

Cu totii suntem supusi stresului, acesta este un fapt al vietii, insa modalitatea de gestionare a lui poate determina capacitatea noastra de a face fata situatiilor stresante. Fiecare persoana reactioneaza diferit atunci cand este pusa in fata unor momente dificile, iar acest lucru se datoreaza anumitor factori psihologici, unul dintre acestia fiind interpretarea pe care o dam evenimentelor stresante.

In gestionarea si interpretrarea situatiilor stresante din jurul nostru intervin cativa factori psihologici ce modereaza sau reactioneaza ca un tampon pentru efectele stresului.

Nadia Gorduza – medic, psihoterapeut si business coach

Care sunt factorii psihologici ce modereaza efectele stresului?

1. Stilul de coping

Cum reactionati atunci cand sunteti pus in fata situatiei stresante? Va prefaceti ca situatia nu exista? Va scoateti din minte evenimentul stresant sau va confruntati cu acesta?

Care sunt stilurile de coping pe care persoanele le adopta in confruntarea cu o situatie stresanta?

Atunci cand pretindem ca nu ne confruntam cu probleme este o forma de negare, adica un tip de coping focusat pe emotie.

Acest tip de coping va permite sa luati masuri imediate in reducerea stresorului prin negarea existentei acestuia sau prin fuga din situatia problematica. Cu toate acestea, interiorizarea si fuga de realitate nu vor elimina situatia stresanta si nici nu va vor ajuta sa dezvoltati modalitati de gestionare a ei.

Daca situatia stresanta este reprezentata de existenta unei boli, negarea acestei situatii nu este cea mai buna varianta. Acest lucru va poate impiedica sa analizati cat de serioasa este problema, puteti ignora informatii importante despre boala sau puteti chiar atribui simptomele unei alte cauze.

Un alt tip de coping focusat pe emotie este evitarea. Evitarea unei situatii stresante va poate impiedica in a gasi varianta optima de rezolvare a ei. Studiile au aratat ca evitarea ca stil de coping este legata de dezvoltarea depresiei pe termen lung.

O alta forma a coping-ului centrat pe emotie sunt si fanteziile imaginare de implinire a dorintelor. Aici ne referim la escapadele imaginare in care ne gandim la perioadele cand situatia stresanta nu exista in viata noastra sau ce am fi facut daca situatia nu aparea niciodata. Acest tip de coping nu ajuta in mod activ la gestionarea situatiei intr-un mod benefic, ci doar ne impinge catre conturarea unor scenarii imaginare.

Se pare ca femeile sunt mai inclinate ca barbatii in a utiliza coping focusat pe emotie.

Un alt tip de coping este coping-ul focusat pe problema. Persoanele care apeleaza la acest tip de coping examineaza amanuntit situatia stresanta cu care se confrunta si fac tot ceea ce pot pentru a o schimba sau pentru a-si modifica propriile reactii in raport cu aceasta. Acest tip de coping implica crearea unor strategii de gestionare a situatiei si activare comportamentala in acest sens.

2. Expectantele de autoeficacitate

Acest factor psihologic ia in considerare increderea pe care o avem in abilitatile noastre de gestionare a situatiilor stresante, de schimbare a anumitor comportamente si de a produce schimbari pozitive in viata noastra.

Studiile arata ca expectanta de autoeficacitate este strans legata de hormonii stresului: epinefrina si norepinefrina. Un nivel ridicat al increderii in propriile abilitati de depasire a situatiei stresante este asociat cu o secretie mai scazuta a acestor hormoni de stres si astfel, un nivel mai scazut de nervozitate.

3. Rezilienta psihologica

Acest factor psihologic se refera la un grup de caracteristici ce ne-ar putea ajuta in gestionarea stresului: angajamentul, provocarea perceputa si controlul asupra propriei vieti. Persoanele reziliente par sa faca fata mai eficient stresului prin utilizarea unor abordari mai active, focusate pe coping de rezolvare a problemelor.

Studiile sugereaza ca oamenii rezilienti sunt mai capabili sa gestioneze stresul, deoarece percep ca ei aleg situatiile lor de stres si considera ca situatiile stresante fac viata mai provocatoare. Sentimentul de control este un factor cheie in rezilienta psihologica.

4. Suportul social

Persoanele cu o retea vasta de relatii sociale, nu numai ca manifesta o rezistenta mai mare la raceala comuna, dar si tind sa traiasca vieti mai indelungate. Avand o retea sociala diversa poate oferi o gama mai larga de sprijin social care ajuta la protejarea sistemului imunitar al organismului, servind ca un tampon impotriva stresului.

5. Optimismul

Persoanele optimiste cred in ele insele si in abilitatile lor si se asteapta ca lucrurile bune sa se intample. Aceste persoane vad evenimentele negative ca niste obstacole minore care pot fi depasite cu usurinta si vad evenimentele pozitive ca dovada a altor lucruri bune care vor veni. Crezand in ei insisi, acestia isi asuma mai multe riscuri si creeaza mai multe evenimente pozitive in viata lor.

In plus, cercetarile arata ca optimistii sunt mai proactivi in ceea ce priveste managementul stresului, favorizand abordarile care reduc sau elimina stresorii si consecintele lor emotionale. Optimistii muncesc mai mult la managementul stresului, deci sunt mai putin stresati.

Gestionarea stresului implica responsabilitate: sa va ocupati de gandurile, emotiile, programul, mediul dumneavoastra si de modul in care gestionati problemele. Scopul final este o viata echilibrata, sanatoasa in care puteti face fata presiunilor si provocarilor.

Devenind constienti de factorii discutati si lucrand constant la imbunatatirea acestora,  puteti gestiona intr-un mod benefic situatiile generatoare de stres din viata dumneavoastra.

EXERCITII DE RELAXARE

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272

Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania