Oricine s-a ingrijorat vreodata pentru un examen sau pentru un termen limita la locul de munca stie cum arata stresul. Stresul poate fi un lucru bun, ajutand corpul si creierul sa ramana vigilente, gata sa reactioneze la orice surpriza neprevazuta din viata noastra. Dar, stresul cronic poate provoca dezastre, declansand o serie de maladii, inclusiv boli de inima, hipertensiune arteriala, depresie si anxietate.
Cu totii ne simtim stresati cateodata, acest lucru face parte din suisurile si coborasurile emotionale ale vietii. Stresul poate avea surse diverse, poate veni din mediul inconjurator, din corp sau din ganduri si din perspectiva asupra lumii. A fi stresati in preajma unor evenimente presante este normal, dar noi suntem conceputi din punct de vedere fiziologic si psihologic sa il gestionam si sa reactionam la acesta.
Care sunt mecanismele biologice implicate in stresul cronic?
Cand ne simtim sub presiune, sistemul nervos determina corpul nostru sa elimine hormonii stresului, precum adrenalina, noradrenalina si cortizol. Acesti hormoni vor face schimbari fiziologice ce ne vor ajuta sa ne adaptam la amenintarile din jurul nostru.
Modalitatea in care organismul nostru reactioneaza la stresul pe termen scurt este esentiala pentru supravietuire, deoarece activeaza raspunsul de “lupta sau fuga” in fata semnelor periculoase.
Cand suntem stresati, “centrul fricii” creierului, numit amigdala, activeaza sistemul nostru central de raspuns la stres, numit axa hipotalamo-hipofizo-adrenala, deoarece este compusa din hipotalamus, glanda pituitara si cortexul adrenal, regland hormonul stresului, adica cortizolul.