Despre tripofobie – teama de structuri circulare

Ce au in comun balonasele spumei de baie, bulele din crema de la cafea si gaurile din paine? Sunt grupari de forme circulare si unii oameni au o stare de disconfort puternic sau dezgust la vederea lor. Fobia de forme circulare adunate impreuna se numeste tripofobie.

Alte obiecte care pot declansa disconfort celor ce sufera de tripofobie sunt: clabucii de sapun, suprafata capsunilor, capsula cu seminte a florii de lotus, manunchiurile de tevi privite in sectiune sau chiar fagurii cu gauri rotunde ai unor specii de insecte.

Ce sunt fobiile?

Fobiile specifice repezinta reactii de teama intensa la contactul cu anumite obiecte sau situatii si evitarea acestora.

Pentru a primi diagnosticul de fobie, o persoana trebuie ori sa fie puternic afectata de evitarea obiectului fricii sale sau de teama intensa resimtita in contactul cu acesta, ori sa fie puternic deranjata de faptul ca are respectiva frica. De asemenea, ea trebuie sa dureze cel putin jumatate de an.

O parte dintre fobii apar in urma asocierii dintre o situatie sau obiect neutru afectiv si o stare de frica puternica traita cel putin o data in relatie cu acel obiect sau stuatie. De exemplu, desi initial o persoana nu se teme de caini, daca este muscata de un caine periculos, va ajunge sa se teama si sa evite chiar si un chihuahua.

Alte fobii par inexplicabile, persoana neamintindu-si nicio situatie amenintatoare in care sa se fi produs o asociere durabila intre obiectul fricii si anxietate.

Totusi, explicatiile evolutioniste arata ca oamenii, ca specie, sunt predispusi la a resimti frica spontan fata de anumite categorii de stimuli sau de a face mai rapid legatura dintre anumite obiecte si starea de spaima sau sila decat fata de alte categorii. De exemplu, avem spontan o teama de locuri stramte/inchise si, daca se intampla sa fim blocati in lift, chiar putem dezvolta o claustrofobie.

”De vina” este programarea noastra ca specie, de a simti aversiune fata de spatiile inchise, din care nu ne putem salva prin fuga, in cazul in care suntem atacati. Conform teoriei lui Seligman, oamenii au tendinta de a invata rapid sa se teama de stimuli care, la un moment dat in istoria noastra ca specie, ne-au amenintat supravietuirea.

Simptomele fizice si fiziologice ale tripofobiei

Pe langa dezgust/repulsie sau teama, cei care au tripofobie resimt si senzatii fizice (mancarime a pielii, furnicaturi, fiori, piele de gaina) sau senzatii fiziologice tipice pentru anxietate (greutate in respiratie, greata). Cu toate acestea, cei care au aceasta problema, nu manifesta o tendinta catre anxietate ca trasatura de personalitate mai puternica decat majoritatea oamenilor.

In primele etape ale cercetarilor asupra acestui tip de fobie, ea a fost definita drept ”fobia de gauri” sau sfere, pentru ca, recent, sa se constate ca suferinzii reactioneaza de fapt la forme rotunde organizate sub forma de structuri, concavitatea sau convexitatea acestora neavand nicio importanta.

Cercetari de ultima ora arata ca suntem, in general, predispusi sa acordam mai multa atentie stimulilor care apar impreuna, formand modele (patternuri), intrucat mare parte dintre bolile infectioase sau dintre paraziti lasa urme sub forma de patternuri rotunde pe piele si pe materia organica (ex. pe alimente).

De asemenea, suntem predispusi sa formam mai usor fobii  fata de aceste modele decat fata de alt tip de stimuli. Simptomele fizice si fiziologice enumerate mai sus contribuie la sustinerea acestei ipoteze: cele care se simt in special la nivelul pielii amintesc de simptomele infectarii cu paraziti externi iar dezgustul si senzatia de voma mimeaza reactiile de aparare fata de infectiile interne.

Diferenta dintre cei care fac si cei care nu dezvolta tripofobie consta in tendinta primilor de a aplica gresit acest raspuns nativ destinat stimulilor organici (organisme infectioase) la stimuli ne-organici, inofesivi, de obicei construiti de om.

Astfel, daca va surprindeti ca obiecte banale, pe care toti le stim nepericuloase, va provoaca panica fara sa intelegeti de ce, e bine sa va amintiti ca functionam cu un creier care inca se adapteaza la un mediu modern, construit de noi insine.

Bibliografie

Adriaens, P. R., & Block, A. D. (2011). Maladapting Minds: Philosophy, Psychiatry, and Evolutionary Theory. OUP Oxford.

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders(5th ed.). Washington, DC: Author

Kupfer, T. R., & Le, A. T. D. (2018). Disgusting clusters: trypophobia as an overgeneralised disease avoidance response. Cognition and Emotion, 32(4), 729-741.

Le, A. T. D., Cole, G. G., & Wilkins, A. J. (2015). Assessment of trypophobia and an analysis of its visual precipitation. The Quarterly Journal of Experimental Psychology, 68(11), 2304-2322.