Umorul, personalitatea si bunastarea psihologica

Exista legatura intre umorul, personalitatea si bunastarea noastra psihologica?

In urma cercetarilor in domeniu, s-a constatat ca personalitatea se poate descrie pe baza a cinci dimensiuni principale: Extroversia, Agreabilitatea, Deschiderea fata de experienta, Constiinciozitatea si Neuroticismul.

Persoanele predominant extroverte sunt sociabile, vorbarete, active si asertive iar cele mai degraba introverte – rezervate si tacute.  Persoanele agreabile au tendinta de a se comporta bland, modest, de a fi ingaduitoare si cooperante. Iar cele cu Agreabilitate scazuta au un comportament mai degraba suspicios, dur si isi manifesta deschis iritarea.

Cele deschise catre experienta au interese intelectuale, imaginatie bogata si disponibilitatea de a reflecta asupra unor opinii diverse, chiar diferite de ale lor. Cele cu o Deschidere catre experienta mai scazuta, au interese mai practice si mai conventionale.

Indivizii cu nivel mare al Constiinciozitatii sunt grijulii, meticulosi, responsabili si organizati iar cei cu un nivel scazut al acesteia-mai putin responsabili, disciplinati si scrupulosi. In fine, cei cu un Neuroticism ridicat, tind sa se simta anxiosi, deprimati, furiosi si nesiguri, in timp ce indivizii cu Neuroticism scazut sunt calmi si echilibrati.

Umorul si tipurile lui

Simtul umorului a fost cercetat din diverse perspective de-a lungul anilor: ca trasatura de personalitate, ca abilitate de a compune/rememora si spune glume, ca si capacitate de a descifra glumele si a te amuza de ele, ca tendinta temperamentala-o persoana predominant vesela, ca atitudine fata de lume si viata, ca mecanism de aparare in fata adversitatilor, ca model obisnuit de comportament (inclinatia persoanei catre a-i amuza pe ceilalti, sau catre a rade la glumele altora).

Rod Martin a clasificat umorul ca si comportament pe patru dimensiuni, in functie de scopul in care el este folosit in viata de zi cu zi: umor liant, umorul care ironizeaza neajunsurile vietii, umorul agresiv si umorul autoironic.

Umorul liant

Este genul de umor care implica relatarea de anecdote amuzante si provocarea de farse nederanjante, pentru a crea si mentine relatii armonioase cu cei din jur.

Umorul care ironizeaza neajunsurile vietii

Surprinde o perspectiva amuzanta asupra vietii, asupra absurditatii acesteia. Se apropie cel mai mult de umor in acceptiunea lui ca mecanism de gestionare a stresului, permitand detasarea de acesta, scaderea intensitatii emotiilor negative si pastrarea unei atitudini pozitiv-realiste in situatii critice.

Umorul agresiv

Este o forma de umor utilizata pentru a-i ridiculiza pe cei din jur, sau pentru a-i ameninta sub pretextul de a glumi.

Umorul autoironic

Cei care folosesc acest tip de umor fac glume pe seama propriei persoane pentru a obtine atentia celor din jur. De asemenea, prin intermediul lui, persoana poate ascunde anumite sentimente negative fata de interlocutori sau poate evita sa se confrunte cu acele trasaturi pe care nu si le accepta.

Umorul si personalitatea

In urma sintetizarii rezultatelor mai multor studii, s-au descoperit anumite legaturi intre fiecare dintre cele cinci trasaturi principale ale personalitatii si stilurile de umor descrise mai sus.

Astfel, Extroversia se asociaza cu umorul care ironizeaza neajunsurile vietii si cu cel de tip liant, intrucat, in general, extrovertii se simt bine in situatii sociale. In comparatie cu persoanele predominant calme, cele cu Neuroticism crescut folosesc mai des umorul autoironic si mai rar pe cel care ironizeaza neajunsurile vietii, intretinandu-si astfel nesiguranta si nereusind sa beneficieze de un stil de umor care le-ar diminua emotiile negative.

Desi relatia dintre Deschiderea fata de experienta si Agreabilitate pe de o parte si stilurile de umor, pe de alta parte, nu e la fel de puternica in toate studiile analizate, anumite tendinte sunt clar conturate. Astfel, persoanele cu nivel crescut al Deschiderii fata de experienta folosesc frecvent umorul care ironizeaza neajunsurile vietii si pe cel de tip liant iar cele foarte agreabile, evita sistematic sa apeleze la umorul agresiv, preferandu-l pe cel de tip liant.

Umorul si bunastarea psihologica

Bunastarea psihologica se defineste fie ca echilibru intre emotiile pozitive si cele negative, respectiv ca evaluare a satisfactiei asupra propriei vieti, fie ca o combinatie de factori (relatii pozitive cu cei din jur, autoacceptare, scop in viata, autonomie, control asupra mediului in care persoana traieste si  dezvoltare personala).

Cele doua stiluri de umor pe baza carora se poate deduce nivelul de bunastare psihologica a unei persoane au fost cel de tip autoironic si, intr-o anumita masura, cel care ironizeaza neajunsurile vietii. Astfel persoanele pesimiste, cu o stima de sine scazuta si  nemultumite de propria viata utilizeaza excesiv umorul autoironic, iar cele care ironizeaza des neajunsurile vietii au si un nivel crescut al optimismului.

Desi comportamentul nostru  difera in functie de situatiile in care ne aflam, tipul de glume pe care le facem cel mai des sau umorul folosit de ceilalti ne ajuta sa ne cunoastem mai bine reciproc.

Bibliografie

Mendiburo-Seguel, A., Páez, D., & Martínez-Sánchez, F. (2015).  Humor styles and personality: A meta-analysis of the relation between humor styles and the Big Five personality traits. Scandinavian Journal of Psychology, 56(3), 335–340.

Linley, P. A., Maltby, J., Wood, A. M., Osborne, G., & Hurling, R. (2009). Measuring happiness: The higher order factor structure of subjective and psychological well-being measures. Personality and Individual Differences, 47(8), 878–884.

Roccas, S., Sagiv, L., Schwartz, S. H., & Knafo, A. (2002). The Big Five Personality Factors and Personal Values. Personality and Social Psychology Bulletin, 28(6), 789–801.

Ruch, W. & Heintz, S. (2013). Humour styles, personality and psychological well-being: What’s humour got to do with it? European Journal of Humour Research, 1, 1–24