Ce este Sindromul Impostorului si cum putem sa il gestionam?

Sindromul impostorului ii face pe oameni sa se indoiasca de realizarile lor temandu-se ca altii ii vor expune ca fiind fraudulosi. Conditia poate afecta pe oricine, indiferent de locul de munca sau de statutul social.

Ati simtit vreodata ca succesul pe care il aveti nu il meritati, ca ii dezamagiti pe cei din jur sau ca reusitele pe care le aveti se datoreaza norocului sau circumstantelor si ca e doar o chestiune de timp pana cand oamenii isi vor da seama ca, de fapt, locul dumneavoastra nu este acolo?

Nu sunteti singurul!

Stiati ca si Albert Einstein suferea de Sindromul Impostorului? El s-a autodescris drept un “escroc involuntar” a carui munca era nedemna de a primi atata atentie.

Pare ca sindromul impostorului este mai comun decat am crede. Aproximativ 70% din populatie se confrunta odata in viata cu aceasta conditie. Multi oameni au parte de simptomele sindromului pentru un timp limitat, cum ar fi in primele cateva saptamani la un loc de munca nou. Altii pot lupta cu sentimentele de incompetenta intreaga lor viata.

In timp ce cercetarile initiale au aratat ca femeile sunt mai afectate, studii mai recente sugereaza ca barbatii si femeile sunt la fel de susceptibili in a se simti “impostori” in propriile profesii, insa barbatilor nu prea le place sa vorbeasca despre asta.

Care sunt simptomele sindromului impostorului?

Asa cum afirma Lou Solomon, sindromul impostorului este caracterizat prin existenta “celor 4 fantastici”: anxietate, perfectionism, insecuritate si frica.

Sindromul impostorului este un sentiment general de indoiala de sine, de insecuritate sau de frauda, in ciuda dovezilor, adesea coplesitoare care atesta contrariul. Acesta loveste, in principiu, persoane inteligente, de succes. De multe ori isi are inceputul dupa o realizare notabila, cum ar fi admiterea la o universitate de prestigiu, recunoasterea publica, castigarea unui premiu sau avansarea la locul de munca.

Gandurile asociate cu sindromul impostorului pot fi urmatoarele:

“Trebuie sa nu esuez”

“Doar am avut noroc”

“Am fost la locul potrivit si momentul potrivit”

“Am avut rezultate bune pentru ca le-a placut de mine”

“Daca pot sa fac asta, oricine poate”

“Le-a parut rau de mine”

“Oricum toata lumea ar fi luat examenul”

Iata ce comportamente au persoanele ce sufera de sindromul impostorului!

Sunt ingrijorate ca nu vor raspunde pe masura asteptarilor

Multi oameni care se confrunta cu acest sindrom se tem ca supraveghetorii sau colegii lor se asteapta la prea multe si ei nu pot sa faca fata

Evita responsabilitatile suplimentare

Persoanele cu sindromul impostorului tind sa se “ascunda” la locul de munca, in loc sa-si asume sarcini suplimentare care sa le poata demonstra abilitatile, potrivit unui studiu publicat in 2014.

Este putin probabil ca acestia sa se implice in activitati de voluntariat, spre exemplu, deoarece considera ca acestea reprezinta o distragere a atentiei care ar putea compromite calitatea celorlalte sarcini.

Raman blocate intr-un „ciclu de impostor”

Succesul creeaza un ciclu continuu de indoiala de sine pentru persoanele cu sindromul impostorului. De fiecare data cand realizeaza ceva, devin mai ingrijorate ca ceilalti vor descoperi „adevarul” despre abilitatile lor.

Atribuie succesul factorilor externi

Persoanele cu sindromul impostorului isi resping competenta. Ele simt adesea ca factorii externi sau sansa stau in spatele succeselor lor. De asemenea, ele pot crede ca trebuie sa munceasca mai mult decat majoritatea colegilor.

Auto-sabotaj

Persoanele cu tendinte de sindrom al impostorului au o incredere scazuta in sine si o teama de esec.

Ele se confrunta cu o lupta constanta interna intre realizarea succesului si evitarea „demascarii incompetentei”. Aceasta lupta le impiedica pe multe dintre ele sa-si atinga potentialul.

De ce ne confruntam cu sindromul impostorului?

Nu exista un singur raspuns la motivul pentru care oamenii sufera de sindromul impostorului. Unii experti cred ca este asociat cu anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi perfectionismul. Altii cred ca si copilaria ar putea juca un rol. Daca ati crescut cu un frate talentat, ati putea dezvolta sentimente de inadecvare.

In mod alternativ, daca ati fost identificat drept „cel inteligent” din familie, s-ar putea sa va simtiti impostor atunci cand trebuie sa va straduiti sa obtineti ceva. Anumite situatii, cum ar fi o noua provocare sau o promovare, pot declansa, de asemenea, aceste sentimente de impostor.

Are sindromul impostorului si parti bune?

Cercetarile arata ca, daca ne uitam dintr-o alta perspectiva, putem recunoaste cateva beneficii ce trebuie luate in calcul:

Sindromul impostorului indica faptul ca va supuneti provocarilor: daca va intereseaza cresterea si dezvoltarea personala, veti vrea intotdeauna sa va impingeti pe teritorii noi si neexplorate. Cand lucrurile sunt noi, nu ne simtim la fel de confortabil ca atunci cand facem ceva ce ne este cunoscut. Vestea buna este ca nu crestem ca fiinta umana daca nu ne impingem in afara zonei de confort.

Pastreaza ego-ul in continua verificare: sindromul impostorului poate fi un lucru bun, pentru ca nu va permite ego-ului sa devina suprasolicitat. Cand ego-ul devine puternic, avem tendinta de a ne simti confortabil si de a evita potentiale necunoscute si oportunitati. Cu ajutorul sindromului impostorului, puteti continua sa va imbunatatiti abilitatile si experienta.

Transmite semnale ca sunteti pe drumul castigarii experientei: exista un citat celebru care spune: „Cu cat stii mai mult, cu atat iti dai seama ca stii prea putin”. Anumiti specialisti considera ca sindromul impostorului apare in urma atingerii unor obiective profesionale importante sau atunci cand devenim tot mai de succes in ceea ce facem. Astfel, sindromul impostorului poate fi un semn al faptului ca invatam din ce in ce mai mult si devenim din ce in ce mai buni in profesia noastra.

Iata cateva strategii de gestionare a sindromului impostorului!

Valerie Young, un expert international in ceea ce priveste sindromul impostorului recomanda cateva strategii utile pentru a-l gestiona. Iata cateva dintre ele:

Spargeti tacerea!

Este important sa discutati si cu alti oameni despre sentimentele pe care le aveti. Veti descoperi ca nu sunteti singurul si ca, cel mai probabil, alti colegi s-au confruntat si ei cu sindromul impostorului.

Separati sentimentele de fapte!

Sunt momente cand ne vom simti cu totii inadecvat. Este important sa realizam ca, daca ne simtim intr-un anumit fel, nu inseamna ca si suntem asa.

Identificati contextele in care ar trebui sa va simtiti un impostor!

Daca sunteti minoritar la locul de munca, daca sunteti singura femeie din birou sau singurul barbat, este natural, uneori, sa ne simtim inadecvat. Este important sa recunoasteti atunci cand este normal sa aveti insecuritati.

Accentuati latura pozitiva!

Perfectionismul poate indica o pornire sanatoasa catre atingerea excelentei. Secretul este sa nu deveniti perfectionisti in tot ceea ce faceti, ci sa tratati cu perfectionism doar lucrurile sau sarcinile care sunt cu adevarat importante. Iertati-va atunci cand o greseala inevitabila apare.

Dezvoltati-va un raspuns adaptativ

Atunci cand aveti un esec sau cand faceti o greseala, invatati din greseli si din esecuri; ele sunt o sursa importanta de informatie.

Rescrieti regulile!

Daca locul de munca imprima in angajati reguli gresite precum „ar trebui sa stiu mereu raspunsul” sau „niciodata sa nu cer ajutor”, incepeti sa va afirmati drepturile

Elaborati o schema cognitiva noua!

Schema cognitiva este un tipar mental automat care incepe sa se activeze in situatii care declanseaza sentimentele sindromului impostorului. Atunci cand incepeti un nou proiect sau un nou loc de munca, in loc sa va ganditi “Astept pana isi vor da seama ca nu am nicio idee despre ce trebuie sa fac”, incercati sa va ganditi asa: “Toata lumea care incepe ceva nou se simte putin pierduta la inceput. Poate nu cunosc inca toate raspunsurile, dar sunt destul de competent incat sa le gasesc pe parcurs”.

Vizualizati succesul!

Petreceti timp si imaginati-va ca faceti o prezentare de succes sau ca puneti calm o intrebare la sedinta. Va ajuta sa depasiti stresul legat de performanta.