Iata cum intervine perfectionismul in tulburarile de alimentatie

Ce este perfectionismul?

Perfectionismul, ca mod incorect de a gandi inseamna tendinta de a crede ca valoarea noastra, ca oameni, este data de efortul depus pentru a atinge standarde exigente, in ciuda obstacolelor. Perfectionismul apare in doua forme: straduinta de a indeplini standarde personale foarte inalte si ingrijorarile despre greselile facute in incercarea de a atinge performanta.

Perfectionismul este unul dintre factorii care mentin simptomele tulburarilor de alimentatie (mancatul necontrolat, dietele restrictive). O analiza realizata pe zece studii a aratat ca acest fenomen apare indiferent de tipul de tulburare de alimentatie (anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, tulburarea de mancat necontrolat si tulburarea de alimentatie nespecifica).

 In urma analizei mai multor studii, s-a observat ca ambele forme ale perfectionismului se asociaza cu aceste simptome (si cu anumite probleme emotionale, cum ar fi anxietatea, tulburarea de panica si depresia). Totusi, s-a observat ca trasatura care apare cel mai des in tulburarile de alimentatie este tendinta de a interpreta erorile ca esecuri.

Cercetatorii considera ca persoanele care au un nivel crescut de perfectionism obisnuiesc sa isi bazeze valoarea personala in mod obsesiv intr-un domeniu important pentru ei. La persoanele cu tulburari de alimentatie, perfectionismul clinic implica standarde ridicate nu doar in munca, sport etc., ci si in sfera siluetei si a greutatii, si in legatura cu maniera in care trebuie sa isi controleze silueta si greutatea. Astfel, ele se simt constranse sa apeleze la diete restrictive, atat pentru a scadea in greutate cat si pentru a atenua efectele crizelor de mancat necontrolat.

Ca si in cazul perfectionismului clinic in general, este prezenta teama de a nu reusi sa isi controleze alimentarea si greutatea, o atentie focalizata pe performanta (verificarea frecventa a siluete si greutatii, numaratul caloriilor, cantaritul alimentelor) si autocritica rezultata dintr-o interpretare distorsionata a performantei in a realiza aceste actiuni. Aceasta autocritica incurajeaza o si mai mare incrancenare pe directia atingerii standardelor, ceea ce intretine tulburarile de alimentatie.

Perfectionismul ”obliga” persoanele sa incerce sa obtina si sa isi mentina un statut social inalt

O explicatie mai detaliata a legaturii dintre tulburarile de alimentatie si perfectionism se refera la faptul ca perfectionismul ”obliga” persoanele sa incerce sa obtina si sa isi mentina un statut social inalt. Autoprezentarea perfectionista (tendinta persoanei de a-si promova activ o imagine de om perfect, impreuna cu evitarea de a afisa orice forma de imperfectiune proprie si de a marturisi verbal vreo forma de imperfectiune sau eroare personala) este o caracteristica a multor persoane cu tulburari de alimentatie. Nivelul acestei trasaturi este un indicator al severitatii tulburarii de alimentatie.

Perfectionismul clinic prezent in tulburarile de alimentatie este legat, in mare masura de insusirea unor atitudini exterioare, cum ar fi: idealizarea siluetei subtiri, compararea sociala sau presiunea de a fi slab/a.

Apar astfel indoieli despre calitatea propriului comportament si o sensibilitate crescuta fata de asteptarile celor din jur. Astfel, persoana cauta sa verifice calitatea comportamentului sau prin raportare la surse exterioare usor de observat, cum ar fi greutatea corporala. In special adolescentele au tendinta sa se compare intre ele pe acest criteriu.

Persoanele cu un perfectionism clinic pronuntat au tendinta de a se simti jenate cu usurinta, de a fi mai supuse, si, interesant, de a fi mai nemultumite de ideea de comparatie sociala. De aceea, cercetatorii au sugerat ca perfectionismul regleaza raspunsul emotional la evenimente de tip ”pierdere a statutului social”, impingand perfectionistii sa recurga la comportamente nocive pentru a-si recastiga statutul. Din acest motiv, ei pot sa se fixeze pe silueta si pe greutatea corporala ca indici observabili ai statutului social.

Un alt mod prin care perfectionismul poate induce tulburari de alimentatie este efectul pe termen lung al incercarilor facute de perfectionisti pentru a-si ascunde erorile. Studiile au demonstrat ca persoanele cu nivel inalt de perfectionism ar face aproape orice pentru a-si ascunde erorile si imperfectiunile, ceea ce le impiedica sa primeasca feedback despre ele si sa si le corecteze. In acest mod, ele nu invata ca sunt oameni valorosi chiar si atunci cand silueta sau greutatea lor nu se afla intre limitele restrictive pe care si le impun.

Intrucat perfectionismul este un factor de risc pentru atitudinile si comportamentele de mancat necontrolat si de tinut diverse diete severe, interventia psihologica trebuie sa il abordeze in tratamentul tulburarilor de alimentatie.

Care este tratamentul in acest caz?

Terapia cognitiv comportamentala imbunatatita (CBT-e) s-a dovedit atat eficienta (adica a functionat in conditii controlate, de laborator) cat si eficace (adica a functionat in conditii reale, de zi cu zi), pentru a trata tulburarile de alimentatie. Dincolo de micsorarea numarului de simptome sau a eliminarii simptomelor acestor tulburari, CBT-e a scazut nivelul perfectionismului clinic. Atunci cand terapia cognitiv-comportamentala si-a propus direct eliminarea perfectionismului clinic, a reusit  sa o faca, indiferent daca terapia s-a derulat individual, in grup sau in format de tip self-help, cu ghidare din partea terapeutului.

Studiile au aratat ca persoanele care si-au revenit complet in urma tulburarilor de alimentatie aveau un nivel al perfectionismului asemanator cu cel al persoanelor care nu au suferit niciodata de astfel de tulburari si mult mai scazut decat al celor care isi revenisera doar partial dupa o tulburare de alimentatie, sau decat al celor care inca sufereau de tulburari de alimentatie.

Mai mult, terapia cognitiv-comportamentala a reusit sa previna instalarea tulburarilor de alimentatie in cazul adolescentelor care aveau un risc crescut de a face astfel de tulburari. Preventia s-a realizat prin scaderea nivelului perfectionismului clinic.

Odata diminuat sau eliminat perfectionismul, trebuie pusa in loc o atitudine sanatoasa despre propria persoana. Este vorba despre autocompasiune. Aceasta presupune intelegerea faptului ca erorile si imprefectiunea sunt parte a existentei noastre ca fiinte umane. Autocompasiunea, ca si capacitatea de a fi bun, empatic si bland cu propria persoana, chiar si in momente dificile, poate fi un proces transdiagnostic care favorizeaza sanatatea emotionala.

Cu cat perfectionismul este mai mare, cu atat autocompasiunea este mai scazuta.  E posibil ca, persoanele care au un perfectionism clinic sa se teama de autocompasiune, considerand ca aceasta le scade motivatia de a atinge standarde inalte, fara a face vreo greseala. Anul acesta s-a derulat un prim studiu care a demonstrat capacitatea terapiei cognitiv-comportamentale de a creste autocompasiunea, prin scaderea perfectionismului clinic.

In concluzie, terapia cognitiv-comportamentala, si in forma sa clasica (CBT), si in forma sa imbunatatita (CBT-e),  este eficienta in tratarea si in preventia tulburarilor de alimentatie prin scaderea nivelului de perfectionism nociv si prin cresterea autocompasiunii.

Daca si tu te confrunti cu tulburarile de alimentatie, specialistii nostri sunt gata sa te ajute cu solutii sigure si rapide pentru a rezolva problema!

Date de contact pentru Centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272 Email: office[at]idtherapy.ro Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

BIBLIOGRAFIE

Bardone-Cone A. M., Wonderlich S., Frost O., Mitchell E., C. Bulike, Uppala S., Simonich H. (2007), Perfectionism and eating disorders: Current status and future direction, Clinical Psychology Review

Bardone-Cone A. M., Sturm K., Lawson M., Robinson P., Smith R. (2010) Perfectionism Across Stages of Recovery from Eating Disorders, International Journal of Eating Disorders

Boone L., Soenens B., Luyten P., (2014), When or why does perfectionism translate into eating disorder pathology? A longitudinal examination of the moderating and mediating role of body dissatisfaction. Journal of Abnormal Psychology

Boone, L., Soenens, B., Vansteenkiste, M., & Braet, C. (2012). Is there a perfectionist in each of us? An experimental study on perfectionism and eating disorder symptoms. Appetite

Cooper, Z., & Fairburn, C. G. (2011). The Evolution of “Enhanced” Cognitive Behavior Therapy for Eating Disorders: Learning From Treatment Nonresponse. Cognitive and Behavioral Practice

Cooper, Z., & Fairburn, C. G. (2011). The Evolution of “Enhanced” Cognitive Behavior Therapy for Eating Disorders: Learning From Treatment Nonresponse. Cognitive and Behavioral Practice

Dakanalis, A., Timko, C. A., Clerici, M., Zanetti, M. A., & Riva, G. (2014). Comprehensive examination of the trans-diagnostic cognitive behavioral model of eating disorders in males. Eating Behaviors

Joelle A., Brown K.  Parman M., Deirdre A., Rudat L., Craighead W., (2012), Adherence to food rules may be one mechanism through which trait perfectionism exacerbates risk for developing eating disorder symptoms. Disordered eating, perfectionism, and food rules. Eating Behaviors

Kothari, R., Barker, C., Pistrang, N., Rozental, A., Egan, S., Wade, T., Shafran, R. (2019). A randomised controlled trial of guided internet-based cognitive behavioural therapy for perfectionism: Effects on psychopathology and transdiagnostic processes. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.