A avea compasiune pentru sine nu este cu mult diferit de a avea compasiune pentru ceilalti.
Ganditi-va la cum se simte experienta compasiunii. In primul rand, pentru a avea compasiune pentru ceilalti, trebuie sa observam ca acea persoana sufera. Daca ignoram persoana fara adapost pe strada, nu putem simti compasiune pentru cat de dificila este experienta sa. In al doilea rand, compasiunea implica sa te simti miscat de suferinta altora, astfel incat inima ta sa raspunda durerii lor (cuvantul compasiune inseamna literalmente sa „suferi cu”). Cand se intampla acest lucru, simti caldura, grija si dorinta de a ajuta persoana care sufera intr-un fel. A avea compasiune inseamna, de asemenea, ca oferim intelegere si bunatate celorlalti atunci cand esueaza sau gresesc, mai degraba decat sa-i judecam cu asprime. In cele din urma, atunci cand simtim compasiune pentru altul (mai degraba decat simpla mila), inseamna ca ne dam seama ca suferinta, esecul si imperfectiunea fac parte din experienta umana comuna.
Compasiunea de sine presupune sa actionam in acelasi mod fata de noi insine cand avem un moment dificil, esuam sau observam ceva ce nu ne place la noi.
In loc sa ne ignoram durerea cu o mentalitate rigida, ne putem opri sa ne spunem „acest lucru este cu adevarat dificil acum, cum ma pot mangaia si ingriji pe mine in acest moment?”
In loc sa va judecati si sa va criticati fara mila pentru diverse inadecvari sau neajunsuri, compasiunea de sine inseamna ca sunteti amabili si intelegatori atunci cand va confruntati cu ”deficite personale” – la urma urmei, cine a spus vreodata ca ar trebui sa fiti perfecti?
S-ar putea sa doriti sa incercati sa va schimbati in moduri care va permit sa fiti mai sanatosi si mai fericiti, dar acest lucru il faceti pentru ca va pasa de voi insiva, nu pentru ca sunteti inutili sau inacceptabili asa cum sunteti.
Poate cel mai important, a avea compasiune pentru tine inseamna ca iti onorezi si accepti umanitatea. Lucrurile nu vor merge intotdeauna asa cum doriti. Veti intampina frustrari, vor aparea pierderi, veti face greseli, va veti confrunta cu limitarile voastre, nu veti indeplini idealurile. Aceasta este conditia umana, o realitate impartasita de noi toti. Cu cat iti deschizi inima in fata acestei realitati in loc sa lupti constant impotriva ei, cu atat vei putea simti mai multa compasiune pentru tine si pentru toti semenii tai in experienta vietii.
Ce NU este autocompasiunea?
Compasiunea de sine nu este autocompatimire.
Cand indivizii se compatimesc, ei se scufunda in propriile probleme si uita ca altii au probleme similare. Ei ignora interconectarile lor cu ceilalti si, in schimb, simt ca sunt singurii din lume care sufera. Compatimirea de sine tinde sa sublinieze sentimentele egocentrice de separare de ceilalti si sa exagereze gradul de suferinta personala. Compasiunea de sine, pe de alta parte, ne permite sa vedem experientele legate de sine si de altii, fara aceste sentimente de izolare si deconectare. De asemenea, indivizii care se autocompatimesc devin adesea lasati infasurati in propria drama emotionala. Nu pot sa se retraga din situatia lor si sa adopte o perspectiva mai echilibrata sau obiectiva. In schimb, luand perspectiva altuia, este oferit „spatiul mental” pentru a recunoaste contextul uman mai larg al experientei cuiva si pentru a pune lucrurile intr-o perspectiva mai mare. („Da, este foarte dificil prin ce trec acum, dar sunt multi alti oameni care se confrunta cu o suferinta mult mai mare. Poate ca acest lucru nu merita sa imi creeze atat de multa suparare …”).
Compasiunea de sine nu este o ingaduinta de sine.
Compasiunea de sine este, de asemenea, foarte diferita de ingaduirea de sine. Multi oameni spun ca sunt reticenti in a avea compasiune de sine, deoarece se tem ca ar putea sa se scuze pentru orice. „Sunt stresat astazi, asa ca, pentru a fi amabil cu mine, ma voi uita la televizor toata ziua si voi manca un litru de inghetata”. Cu toate acestea, aceasta este mai degraba auto-ingaduinta decat auto-compasiune. Amintiti-va ca a avea compasiune fata de sine inseamna ca doriti sa fiti fericiti si sanatosi pe termen lung. In multe cazuri, doar a oferi placere pe termen scurt poate dauna starii de bine (cum ar fi consumul de droguri, consumul excesiv de alcool, consumul de chipsuri pe canapea), in timp ce a-ti oferi sanatate si fericire durabila implica adesea o anumita neplacere (cum ar fi renuntarea la fumat, pierderea in greutate, exercitii fizice). Oamenii sunt adesea foarte duri cu ei insisi atunci cand observa ceva ce vor sa schimbe, deoarece cred ca se pot rusina in actiune – abordarea de auto-flagelare. Cu toate acestea, aceasta abordare este adesea negativa daca nu poti face fata adevarurilor dificile despre tine, pentru ca ti-e frica sa nu te urasti daca o faci. In schimb, ingrijirea intrinseca a compasiunii ofera o forta puternica de motivare pentru crestere si schimbare, oferind in acelasi timp siguranta necesara pentru a vedea sinele in mod clar, fara teama de auto-condamnare.
Compasiunea de sine nu inseamna stima de sine.
Desi compasiunea de sine poate parea similara cu stima de sine, ele sunt diferite in multe feluri. Stima de sine se refera la simtul valorii noastre de sine, la valoarea perceputa sau la cat de mult ne place de noi insine. Desi exista putine indoieli ca stima de sine scazuta este problematica si duce adesea la depresie si lipsa de motivatie, incercarea de a avea o stima de sine mai mare poate fi, de asemenea, problematica. In cultura moderna occidentala, stima de sine se bazeaza adesea pe cat de diferiti suntem de ceilalti, cat de mult ne deosebim sau suntem speciali. Nu este bine sa fim mediocri, trebuie sa ne simtim peste medie pentru a ne simti bine cu noi insine. Aceasta inseamna ca incercarile de a creste stima de sine pot duce la un comportament narcisist, de auto-absorbtie sau ne pot determina sa-i dam la o parte pe altii pentru a ne simti mai bine cu noi insine. De asemenea, tindem sa ne enervam si sa fim agresivi fata de cei care au spus sau au facut ceva care ne poate face sa ne simtim rau cu noi insine. Nevoia unei stime de sine ridicate ne poate incuraja sa ignoram, sa denaturam sau sa ascundem neajunsurile personale, astfel incat sa nu ne putem vedea in mod clar si precis. In cele din urma, respectul nostru de sine este adesea conditionat de ultimul nostru succes sau esec, ceea ce inseamna ca respectul nostru de sine fluctueaza in functie de circumstantele in continua schimbare.
Spre deosebire de stima de sine, compasiunea de sine nu se bazeaza pe autoevaluari. Oamenii simt compasiune pentru ei insisi, deoarece toate fiintele umane merita compasiune si intelegere, nu pentru ca poseda un anumit set de trasaturi (draguti, inteligenti, talentati si asa mai departe). Acest lucru inseamna ca, cu autocompasiune, nu trebuie sa te simti mai bine decat ceilalti pentru a te simti bine cu tine insuti. Compasiunea de sine permite, de asemenea, o mai mare claritate de sine, deoarece esecurile personale pot fi recunoscute cu bunatate si nu trebuie ascunse. Mai mult, autocompasiunea nu depinde de circumstantele externe, este intotdeauna disponibila! Cercetarile indica faptul ca, in comparatie cu respectul de sine, compasiunea de sine este asociata cu o mai mare rezistenta emotionala, concepte de sine mai exacte, comportament mai grijuliu in relatie, precum si cu mai putin narcisism si furie reactiva.
Tu te-ai gandit pana acum la tine cu compasiune?
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania