De ce suntem predispusi sa gandim negativ?

Ti-ai dat seama vreodata ca te gandesti dintr-o data la o insulta de acum cativa ani sau ca ai inceput sa iti numeri greselile si sa le iei la bani marunti sa vezi ce ai fi putut face diferi? De ce gandim negativ?

Criticile sau experientele negative au de cele mai multe ori un impact mult mai mare asupra noastra decat complimentele sau experientele placute, iar vestile proaste atrag frecvent mai mult consum energetic si ne indeamna sa ramanem fixati cu gandirea mult mai mult timp asupra lor, facandu-ne sa gandim negativ.

Motivul este ca evenimentele negative au un impact mai mare asupra creierului nostru decat cele pozitive. Psihologii se refera la aceasta drept prejudecata negativa (numita si negativitate) si poate avea un efect puternic asupra comportamentului, deciziilor si chiar a relatiilor voastre.

Ce este prejudecata negativitatii?

Tendinta negativa este tendinta noastra nu numai de a inregistra stimuli negativi mai usor, ci si de a ne opri o perioada de timp asupra acestor evenimente. Cunoscuta si sub numele de asimetrie pozitiv-negativa, aceasta tendinta de negativitate inseamna ca simtim efectul unui eveniment negativ mai puternic decat simtim bucuria unui eveniment pozitiv.

Acest fenomen psihologic explica de ce primele experiente negative pot fi atat de greu de depasit si de ce traumele din trecut pot avea efecte atat de durabile si puternice. In aproape orice interactiune cu ceilalti, este mult mai probabil sa observam lucrurile negative si mai tarziu sa ni le amintim mult mai viu in mintea noastra.

Conform cercetarilor, avem tendinta de a:

Ne aminti mai bine experientele traumatice decat cele pozitive.

Ne aminti mai bine insultele decat laudele.

Reactiona mai puternic la stimulii negativi.

Ne gandi la lucrurile negative mai frecvent decat la cele pozitive.

Raspundem mai puternic la evenimentele negative decat la cele pozitive.

De exemplu, e posibil sa avem o zi grozava la locul de munca, pana cand un coleg face un comentariu neobisnuit pe care il consideram nepotrivit. Ne vom gandi, cel mai probabil, toata ziua la cuvintele lui.

Cand ajungem acasa de la serviciu si cineva ne intreaba cum a fost ziua, vom spune ca a fost cumplita – chiar daca a fost in general destul de buna in ciuda acelui incident negativ.

Aceasta tendinta spre negativ va determina sa acordam mult mai multa atentie lucrurilor rele care se intampla, facandu-le sa para mult mai importante decat sunt cu adevarat.

Exemple de prejudecata negativa

Tendinta negativa poate avea o varietate de efecte asupra modului in care oamenii gandesc si actioneaza.

Vi se pare familiara vreuna dintre aceste situatii sau evenimente?

Ati primit o analiza a performantei la locul de munca, care a fost destul de pozitiva in general si ati remarcat performanta si realizarile puternice. Cateva comentarii constructive au subliniat domeniile in care ati putea imbunatati performanta si imediat incepeti sa va ganditi doar la aceste comentarii. Mai degraba decat sa va simtiti bine cu privire la aspectele pozitive ale feedback-ului, va simtiti suparat si trist pentru cateva comentarii critice.

V-ati certat cu partenerul si, ulterior, va concentrati pe toate defectele sale. In loc sa va axati si pe lucrurile frumoase, ruminati asupra imperfectiunilor lor. Chiar si cele mai banale defecte sunt amplificate, in timp ce caracteristicile pozitive sunt trecute cu vederea.

V-ati umilit in fata prietenilor cu ani in urma si inca va mai puteti aminti foarte clar evenimentul. Va curpinde jena, chiar daca prietenii au uitat cu totul despre asta.

De unde provine tendinta negativa

Tendinta noastra de a acorda mai multa atentie lucrurilor rele si de a trece cu vederea lucrurile bune este probabil un rezultat al evolutiei. In istoria omenirii, atentia asupra amenintarilor periculoase si negative din lume era literalmente o chestiune de viata si de moarte. Cei care erau mai atenti la pericol si care acordau mai multa atentie lucrurilor rele din jurul lor aveau mai multe sanse sa supravietuiasca.

Acest lucru a insemnat ca erau, totodata, mai predispusi sa transmita genele care ii faceau mai atenti la pericol.

Perspectiva evolutionista sugereaza ca aceasta tendinta de a ne fixa asupra negativului mai mult decat asupra pozitivului este pur si simplu o modalitate prin care creierul incearca sa ne pastreze in siguranta.

Dezvoltare

Cercetarile sugereaza ca aceasta tendinta de negativitate incepe sa apara in copilarie. Copiii foarte tineri tind sa acorde o atentie mai mare expresiei faciale pozitive si tonului vocii, dar acest lucru incepe sa se schimbe pe masura ce se apropie de varsta de un an.

Studiile pe creier indica faptul ca in aceasta perioada, bebelusii incep sa experimenteze raspunsuri cerebrale mai mari la stimulii negativi. Acest lucru sugereaza ca tendinta negativa a creierului apare in a doua jumatate a primului an de viata al unui copil. Exista unele dovezi ca prejudecata poate incepe chiar mai devreme in dezvoltare.

Un studiu a constatat ca sugarii de pana la trei luni prezinta semne ale tendintei de negativitate atunci cand fac evaluari sociale ale celorlalti.

Raspunsul creierului

Dovezile din neurostiinta au aratat ca exista o procesare neuronala mai mare in creier ca raspuns la stimuli negativi. Studiile care implica masurarea cerebrala legata de evenimente, care arata raspunsul creierului la stimulii senzoriali, cognitivi sau motori specifici, au aratat ca stimulii negativi genereaza un raspuns in creier mai mare decat cei pozitivi.

In studiile efectuate de psihologul John Cacioppo, participantilor li s-au prezentat imagini pozitive, negative sau neutre. Cercetatorii au observat apoi activitatea electrica din creier. Imaginile negative au produs un raspuns mult mai puternic in cortexul cerebral decat au facut imaginile pozitive sau neutre.

Deoarece informatiile negative provoaca o crestere a activitatii intr-o zona critica de procesare a informatiei din creier, comportamentele si atitudinile noastre tind sa fie modelate mai puternic de vesti, experiente si informatii negative.

Desi este posibil sa nu mai trebuiasca sa fim in alerta maxima constanta, deoarece stramosii nostri trebuiau sa fie pentru a supravietui, tendinta negativitatii are inca un rol principal in modul in care functioneaza creierul nostru. Cercetarile au aratat ca prejudecatile negative pot avea o mare varietate de efecte asupra modului in care oamenii gandesc, raspund si simt.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.