De ce nu e sanatos sa incercam sa le demonstram altora ca gresesc?

Persoanele care incearca adesea sa le demonstreze altora ca au gresit sau ca gresesc, au adesea anumite caracteristici specifice ale personalitatii.

Persoanele predispuse sa faca „dreptate” ar trebui sa isi puna cateva intrebari cheie inainte de a se angaja intr-un astfel de conflict.

Una dintre cele mai frecvente surse de conflict social este un conflict in care una sau mai multe dintre parti cauta sa aiba dreptate, ceea ce necesita adesea sa-i dovedeasca celeilalte persoane ca greseste. Desi nu exista o adevarata victorie intr-o cearta, deoarece un conflict nu are reguli sau scoruri convenite, este adesea tentant sa incerci sa-ti dovedesti corectitudinea in fata altora.

Cum se leaga personalitatea de tendinta de a-i dovedi celuilalt ca a gresit

Cei care au trasaturi de personalitate narcisica sunt adesea condusi de nevoia de a se afirma si de a-si sustine superioritatea in fata celorlati.

Cei care au trasaturi de personalitate borderline au adesea sentimente emotionale intense si pot confunda intensitatea sentimentelor lor ca un indicator al corectitudinii personale.

Indivizii care sufera de un istoric de trauma pot supracompensa vulnerabilitatile si victimizarea din trecut, supraafirmandu-si, spunandu-si ca acest lucru ii face mai putin probabil sa fie din nou subjugati.

Persoanele care au dezvoltat un stil de ingrijire excesiv de empatic din cauza dinamicii disfunctionale timpurii parinte-copil pot fi predispuse sa lupte pentru corectitudine si dreptate si sa lupte pentru perfectiune, deoarece simtul valorii lor este legat de acest rol.

Daca as realiza un interviu clinic cu membrii acestor grupuri, le-as pune urmatoarea intrebare: „Eforturile tale de a dovedi ca o alta persoana se inseala au succes de obicei?” As continua: „De obicei, acea persoana recunoaste ca a gresit si ca urmare isi schimba perspectiva si comportamentul?” Cel mai probabil, raspunsul la aceste intrebari va fi de cele mai multe ori, NU.

De ce a dovedi cuiva ca a gresit esueaza aproape intotdeauna

In situatii sociale, majoritatea oamenilor nu cauta sa fie educati de altii. In general, au suficiente pretentii in viata lor de zi cu zi si este obositor sa aiba si altii pretentii asupra vietii lor – sefi, soti, chiar copii – si sa le spuna ce trebuie sa faca. In consecinta nu sunt deschisi la prea multe critici. Cei care sunt predispusi sa le demonstreze altora ca au gresit ar trebui sa fie sinceri cu ei insisi cu privire la faptul ca argumentele lor de obicei nu schimba cu nimic situatia sau perspectiva celuilalt.

De ce acest pattern poate sa fie impotriva propriilor interese?

Deoarece, demonstrarea greselii unei alte persoane este de obicei intampinata cu rezistenta, indivizii inclinati spre dreptate se trezesc adesea suparati sau deranjati in alt mod in interactiune si epuizati mintal de formularea si reformularea punctelor de pe agenda pentru a castiga. Ceea ce majoritatea oamenilor nu se intreaba atunci cand sunt blocati pe roata de hamster care trebuie sa fie corecta, este daca acest comportament este bun pentru sanatatea lor mintala.

Daca ar fi sa-mi continui interviul, le-as intreba pe persoanele predispuse la acest gen de comportament: „In general, care este cea mai buna utilizare a energiei tale mintale?” As urma apoi cu cea mai importanta intrebare: „Cat de mult crezi in importanta pastrarii energiei tale mintale si a directionarii ei catre oamenii si activitatile din viata ta care conteaza cel mai mult?”

A demonstra cuiva ca nu are dreptate reflecta partial o nevoie de control?

A dovedi cuiva ca nu are dreptate nu este neaparat un comportament rau intentionat, deoarece intentia de baza poate fi una buna: sa pledeze pentru corectitudine; sa aduca obiectivitate si realitate atunci cand o alta persoana le tradeaza pe amandoua; si sa sublinieze negarea altei persoane in favoarea incurajarii unei mai mari constiinte de sine.

Totusi, desi astfel de motivatii pot fi bine intentionate, acest model in interactiunile sociale poate fi vazut, de asemenea si ca o modalitate de a-i controla pe altii – si gandirea lor, in special. Daca simti nevoia sa le demonstrezi celorlalti ca nu au dreptate, intreaba-te acest lucru: „Sunt flexibil din punct de vedere emotional sau sunt o persoana care trebuie sa controleze situatiile?”

Desi iti poti spune ca daca ai controlul te face sa te simti mai bine, adevarul este ca nevoia de prea mult control duce adesea la stres si frustrare, iar acele sentimente nu sunt benefice pentru sanatatea ta mintala.

Beneficiile pauzei si ascultarii

Data viitoare cand te trezesti intr-o interactiune sociala in care esti tentat sa explici cuiva cum si ce greseste, opreste-te si asculta. Fapul ca iei o pauza si asculti cealalta persoana nu trebuie sa insemne ca esti de acord sau ca cealalta persoana are dreptate.

Dar, in trecut, probabil ti-ai spus ca a dovedi cuiva ca nu are dreptate era lucrul corect de facut sau ca era cumva treaba ta. In acele cazuri, inevitabil ti-ai epuizat o parte din energia emotionala si probabil ti-ai activat sistemul nervos central, provocand o eliberare crescuta a hormonului de stres, cortizol. Stresand mintea si corpul in acest fel, mai ales cand cealalta persoana nu ajunge sa se schimbe oricum, dezvaluie cat de ilogice si neproductive sunt majoritatea eforturilor de a dovedi ca o alta persoana nu are dreptate sau greseste.

Beneficiul suprem este o umilinta si mai mare

In timp ce dorinta de a avea dreptate sau de a impune corectitudinea si obiectivitatea este de inteles, orice individ care opereaza dintr-o astfel de perspectiva este, de asemenea, expus riscului de grandiozitate si aroganta. Este adevarat ca un individ poate fi mai corect sau mai informat cu privire la o anumita problema, dar valoarea noastra umana nu depinde de cat de mult castig si cata dreptate avem intr-o anumita situatie. Cei mai multi oameni fac fata si dau sens lumii cat pot de bine cu informatiile emotionale pe care le detin si fiecare persoana va evolua in masura in care este deschisa la schimbare si la auto-reflectie.

Daca poti permite altora dreptul ocazional sa greseasca – cu exceptia incalcarilor majore – modestia si deschiderea pe care le modelezi pot avea mai mult impact decat orice potentiala dreptate. Functionand prin aceasta atitudine, practici un respect fata de apropiatii tai, membri ai comunitatii, in loc sa ii condamni pentru diferentele pe care le au.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.