De ce credem in teoriile conspiratiei?

In ultimul an, pe masura ce COVID-19 s-a raspandit in intreaga lume, teoriile conspiratiei au escaladat rapid. Primavara trecuta, zeci de turnuri pentru telefoanele mobile au luat foc in toata Europa, pe fondul teoriilor conspiratiei conform carora turnurile 5G raspandeau COVID-19. In ianuarie, un farmacist din Wisconsin a fost acuzat de distrugerea deliberata a sutelor de doze din noul vaccin COVID 19 disponibil deoarece credea o teorie a conspiratiei conform careia vaccinul ar schimba ADN-ul uman. Si unii oameni afirma ca virusul in sine a fost creat de chinezi.

Cine este cel mai probabil sa le creada si de ce? Exista vreo modalitate de a combate teoriile conspiratiei odata ce sunt raspandite? Si care sunt consecintele pentru indivizi si societati atunci cand se raspandesc?

De ce cred oamenii teoriile conspiratiei?

Anumite experiente de viata si trasaturi de personalitate ii fac pe oameni mai predispusi sa creada afirmatii frauduloase.

Iata ce spun datele si expertii despre factorii care contribuie la a crede aceste teorii si de ce oamenii le cred

Beneficiul de pe urma teoriei

Vrei vreodata ca ceva atat de rau sa fie adevarat? Cu totii o facem din cand in cand. Dar pentru unii oameni, a crede o minciuna este mai bine decat a infrunta realitatea.

Un studiu din 2017 a constatat ca persoanele care se implica in teoriile conspiratiei cred ca beneficiaza social si existential de ele.

De exemplu, cineva poate prefera cu tarie ca un anumit candidat politic sa castige alegeri, deoarece crede ca persoana respectiva ii va pastra siguranta fizica si financiara. Este posibil ca alti oameni sa nu vrea sa creada ca schimbarile climatice sunt reale, deoarece lucreaza sau investesc in industria carbunelui.

„Vor sa creada in cauza lor si sa lupte pentru cauza lor, chiar daca mintea lor rationala le spune ca nu este ceva in care cred”, spune Carla Marie Manly, psiholog clinician specializat in frica, mass-media si impactul psihologic al problemelor precum teoriile conspiratiei asupra psihicului.

„Uneori, oamenii se bazeaza pe o teorie pentru ca sunt de acord cu cauza care sta la baza problemelor”, spune ea.

Ei pot gasi, de asemenea, o legatura sociala cu oameni cu aceeasi idee, care se simte ca un alt beneficiu. Aceasta este uneori denumita diferente „in grup” versus „in afara grupului”. Oamenii au tendinta de a se identifica cu ideile detinute de cei pe care ii vad similari cu ei insisi.

„Avem aceasta mentalitate tribala in care vrem sa facem parte dintr-un grup”, spune Manly. „La un nivel foarte primitiv, ne face sa ne simtim in siguranta … simtim ca nu suntem singuri si ca facem parte din ceva mai mare decat noi insine, unde oamenii ne inteleg si ii intelegem”.

O problema este ca a crede intr-o teorie a conspiratiei de multe ori ne poate involua si dauneaza unei persoane atat social, cat si existential. Putem fi exclusi, sau chiar putem fi raniti (daca ne gandim la ceea ce s-a intamplat la Capitoliu cu persoanele care credeau anumite teorii ale conspiratiei si au mers sa se rabune si au ajuns sa fie raniti).

In ciuda acestui fapt, oamenii pot ramane implicati sa creada teoria.

„Pentru unii oameni, este o chestiune de mandrie”, spune Manly. „Exista anumite persoane care, pana la sfarsitul amar, vor tine cu dintii de ceva care nu este adevarat, deoarece nu vor sa creada ca gresesc”.

Vor sa se simta destepti

A avea informatii sau cunostinte pe care nimeni altcineva nu le are sau nu le crede, in mod natural ne face sa ne simtim unici. Un studiu din 2017 indica faptul ca persoanele care cred in teoriile conspiratiei se simt unice cunoscand „informatii rare”.

„Veti vedea ca prin [dorinta] de a fi superior”, spune Manly „ai sentimentul ca esti deasupra celorlalti oameni, ca stii ceva mai mult. Este ideea: „Sunt in cunostinta de cauza si tu nu stii”. ”

Manly crede ca acesta este un comportament invatat. Acest lucru inseamna ca oamenii pot invata in timp ca sustinerea acestor credinte ii face sa se simta importanti. Acest lucru intareste tendinta de a adopta credinte similare in viitor.

„Este posibil ca un tata sa fi avut intotdeauna nevoie sa aiba dreptate”, spune Manly. „Copilul respectiv va invata de la parintele respectiv, ca va fi important si va avea mereu dreptate daca va avea informatii rare.”

Nivelul de educatie al unei persoane poate juca un rol in ceea ce priveste daca este mai probabil sa creada o teorie a conspiratiei, potrivit unui studiu din 2016. Acest studiu a constatat ca nivelurile mai scazute de educatie se coreleaza cu o probabilitate mai mare de a crede in teoriile conspiratiei.

„In mod ideal, unul dintre lucrurile pe care le invatam in invatamantul superior este gandirea critica”, spune Manly.

Pe de alta parte, oamenii cu studii postuniversitare cred si imping si ei teoriile conspiratiei. Pot fi chiar mai greu de contraargumentat, deoarece sunt prea increzatori in pozitia lor.

Cook crede ca, cu cat o persoana este mai educata, cu atat poate fi mai dificil sa o readuci la realitate sau chiar sa poarte o conversatie sanatoasa cu ea despre convingerile pe care le are.

„Un om educat nu este condus de cunostinte sau inteligenta; este condus de ideologie, credinte si identitate “, spune el. „Ceea ce inseamna asta este ca, pe masura ce o persoana devine mai educata, isi dezvolta mai multe abilitati pentru a putea nega realitatea mai abil.”

Este posibil sa aiba o busola morala diferita

Unele persoane se simt participante la eforturile de atenuare COVID-19, cum ar fi purtarea unei masti si a limita contactele cu persoanele din gospodarie si vad acest lucru ca este o obligatie morala de a ne pastra unii pe altii in siguranta.

Unii ar putea considera, de asemenea, ca luarea de masuri pentru stoparea schimbarilor climatice, inclusiv reducerea consumului de combustibili fosili, este, de asemenea, o obligatie morala de a face lumea mai sigura pentru generatiile viitoare.

Pe de alta parte, unii oameni apreciaza libertatile individuale ca un imperativ moral. Acest lucru le poate diminua sentimentul de responsabilitate fata de preocuparile colective.

Un studiu din 2020 realizat pe 245 de romani a indicat faptul ca persoanele care se confruntau cu ideea teoriei conspiratiei cu privire la masurile de distantare fizica pentru a preveni raspandirea COVID-19 au experimentat o mai mare decuplare morala si intoleranta la incertitudine.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.