Cum sa gestionezi insecuritatea si frica de respingere?

A merge la intalniri cu oameni noi poate fi un proces destul de provocator, iar insecuritatea si frica de respingere pot interveni in aceasta situatie.

Chiar si persoanele cu experiente benefice si mentalitate destul de deschisa, au unele ingrijorari si reactii negative legate de respingerea interpersonala. Ne putem simti raniti si stresati atunci cand interesul nu este reciproc. Incercam sa ne reducem confuzia si sa ne dam seama ce s-a intamplat. Apoi luam decizii despre cum sa mergem mai departe in viitor, iar deciziile nu sunt neaparat in favoarea noastra, daca le luam pe baza fricii de respingere.

Din fericire, conform cercetarilor, acel model de reactii emotionale, cognitive si comportamentale la respingerea interpersonala este destul un model destul de previzibil. Drept urmare, revizuind acele cercetari, putem sti la ce sa ne asteptam si ne putem reduce teama de necunoscut. De acolo, putem, de asemenea, sa planificam cum sa navigam cel mai bine prin proces, atenuand, de asemenea, stresul si confuzia care sunt, de cele mai multe ori, inutile.

O revizuire a literaturii privind respingerea interpersonala a fost prezentata de Richman si Leary in 2009, iar ca urmare, autorii au dezvoltat si un model general al experientei de respingere. Conform acestui model, indivizii care experimenteaza respingere interpersonala trec printr-un proces de reactie in trei etape:

• Un raspuns emotional imediat si negativ, care tinde sa scada temporar stima de sine a individului.
• Urmeaza o analiza mai atenta a faptelor despre respingerea in sine, comportamentul celeilalte persoane, valoarea interactiunii cu ea si asteptarile cu privire la relatiile cu ceilalti in viitor.
• Un raspuns motivat la respingere, care tinde sa se concentreze fie pe comportamente prosociale, antisociale sau de retragere/evitare.

Din acel cadru initial, Richman si Leary (2009) au oferit mai multe detalii cu privire la modul in care anumite consideratii despre experienta de respingere pot duce la diferite tipuri de raspunsuri comportamentale. De asemenea, au oferit exemple si discutii mai amanuntite despre raspunsurile in sine. Punand aceste informatii impreuna, avem urmatoarele:

Comportamentele prosociale sunt motivate de scopul de a creste acceptarea din partea celorlalti si de a promova relatiile cu acestia. In special, individul care se confrunta cu respingerea devine mai atent la informatiile sociale, actioneaza in moduri care sunt mai cooperante si mai atractive pentru ceilalti, impartaseste si imita comportamentul altora si cauta relatii alternative ca surse de sprijin. In general, indivizii care se confrunta cu respingere, cel mai probabil vor alege sa se comporte intr-un mod prosocial atunci cand considera ca relatiile sunt valoroase si cred ca isi pot imbunatati situatia relationala in viitor. Spre deosebire de aceasta reactie prosociala in general pozitiva, totusi, un individ isi poate concentra eforturile pe cautarea acceptarii individului care l-a respins – mai ales daca vede putine alternative pentru relatiile cu alti oameni. In concluzie, motivatiile comportamentale prosociale pot fie sa-l ajute pe individ sa gaseasca relatii de succes in alta parte, fie sa-l tina blocat incercand sa castige aprobarea cuiva care nu-si raspund sentimentele.

Comportamentele antisociale, in schimb, sunt motivate de dorinta de a exprima si impartasi sentimente negative. In esenta, cu astfel de comportamente, individul care se confrunta cu respingerea, respinge la randul sau, sau actioneaza impotriva persoanei (sau persoanelor) despre care concluzioneaza ca il resping. Aceste comportamente pot varia de la a exprima pur si simplu mai putina empatie si consideratie, pana la scaderea autocontrolului si expresii de furie si agresivitate. Indivizii tind sa aleaga sa se comporte intr-o maniera antisociala atunci cand percep ca persoana care le respinge cererea a fost nedreapta fata de ei intr-un anumit fel.

Comportamentele de retragere/evitare, sunt motivate de scopul limitarii sau evitarii interactiunilor interpersonale negative. Gradul de retragere, la randul sau, este adesea determinat de analiza respingerii: daca respingerea este vazuta ca un incident izolat de catre un anumit individ, sau generalizata la alte situatii. Indivizii tind sa se retraga dintr-o situatie specifica atunci cand nu acorda o mare valoare acelei relatii si vad posibilitatea unor relatii alternative in alta parte. In contrast, indivizii tind sa se retraga de la mai toate situatiile atunci cand au asteptari mai scazute ca relatiile sa se imbunatateasca in viitor si percep respingerea ca fiind mai cronica si mai generalizata.

Privind aceste strategii in ansamblu, cea mai de succes abordare pentru intalniri romantice pare sa fie o combinatie intre Comportamente prosociale fata de ceilalti in general si Retragerea/Evitarea anumitor persoane si anumitor situatii care au declansat respingerea, dar nu retragerea in totalitate.

Iata cateva strategii de gestionare a fricii de respingere:

Confruntarea cu respingerea!

Luand in considerare procesul de mai sus, a face fata respingerii interpersonale inseamna in mare masura sa inveti sa faci fata sentimentelor initial negative si apoi sa evaluezi situatia specifica. Scopul acelei evaluari este de a (1) minimiza durerea actuala a respingerii interpersonale si (2) de a maximiza sansele de a gasi un partener satisfacator in alta parte/alta situatie. Pentru a atinge aceste obiective atunci, urmatorii pasi te pot ajuta:

1) Fii atent la stima ta de sine: Una dintre primele si cele mai previzibile reactii la respingerea interpersonala este ca un individ sa-si puna la indoiala temporar stima de sine si valoarea de sine. Acest lucru nu numai ca duce la sentimente negative pe moment, dar poate duce si la sentimente de inutilitate si te pot face sa te multumesti cu mai putin in relatii pe termen lung. Sau, in contrast, alti indivizi pot deveni partinitori fata de alti parteneri pentru a-si proteja propriul ego. Este important sa fii atent la aceste sentimente negative temporare si sa le lasi sa treaca, mai degraba decat sa ai o reactie necugeta si automata care ar putea fi problematica mai tarziu.

2) Verificati distorsiunile cognitive: Dupa abordarea sentimentelor de sine negative, este important sa luati in considerare si convingerile care pot distorsiona perceptiile asupra situatiei. Mai exact, indivizii pot generaliza excesiv atunci cand se confrunta cu respingere. Cu alte cuvinte, ei ar putea sari la concluzia ca sunt respinsi pentru ceea ce sunt, cand pot exista o serie de motive non-personale pentru dezinteresul celeilalte persoane. Sau, ar putea concluziona ca „nimeni” nu este interesat de ei, in loc sa se concentreze asupra situatiei specifice.

3) Concentreaza-te pe auto-ingrijire si auto-imbunatatire: Coping-ul poate fi, de asemenea, imbunatatit prin concentrarea asupra lucrurilor constructive care te fac sa te simti bine cu tine insuti. In esenta, mai degraba decat sa te fixezi pe reactia unui strain, concentreaza-te asupra activitatilor si imbunatatirilor care te-ar face sa te simti mai bine cu tine. A invata cum sa construiesti relatii si conexiune cu partenerii, sa faci cateva mici schimbari in aspectul tau sau sa actionezi putin mai pozitiv poate fi mai usor si mai eficient decat ai putea crede.

Un pic de efort in oricare dintre aceste domenii va poate ajuta sa va simtiti mai bine cu voi insiva, sa aveti mai multe comportamente prosociale si va va ajuta sa fiti mai increzatori in urmatoarele situatii sociale unde exista sansa de respingere!

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

WhatsApp: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.