Disocierea este o deconectare intre experienta senzoriala a unei persoane, gandurile, simtul sinelui sau istoria personala. Oamenii pot simti un sentiment de irealitate si pot pierde conexiunea cu timpul, locul si identitatea.
Disocierea perturba patru domenii ale functionarii personale care, de obicei, functioneaza impreuna usor, automat si cu putine sau deloc probleme:
- Constiinta
- Identitate
- Memorie
- Constientizarea de sine si constientizarea mediului inconjurator
Pauzele in acest sistem de functii automate provoaca simptomele disocierii. Disocierea poate varia de la un sentiment usor de detasare la o deconectare mai severa de realitate.
Tipuri
Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5) identifica trei tipuri de tulburari disociative:
- Tulburare de depersonalizare-derealizare: Aceasta afectiune implica o senzatie de detasare de propriul corp si de ganduri. Oamenii pot simti ca isi observa propria viata ca un strain sau se simt deconectati de mediul inconjurator.
- Tulburare de identitate disociativa: cunoscuta anterior ca tulburare de personalitate multipla, aceasta afectiune este marcata de faptul ca are doua sau mai multe stari de personalitate persistente.
- Amnezie disociativa: aceasta afectiune se caracterizeaza prin uitarea informatiilor personale si a amintirilor evenimentelor.
In plus fata de aceste tulburari disociative, disocierea poate aparea si ca simptom al altor afectiuni, inclusiv in:
Tulburarea de stres acut
Tulburari afective
Tulburare de personalitate borderline (BPD)
Depresie
Epilepsie
Migrene
Tulburare obsesiv-compulsiva (TOC)
Fobii
Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
Tulburari de utilizare a substantelor
Simptome
Daca aveti o afectiune precum PTSD sau o tulburare disociativa, este posibil sa va fi simtit uneori „deconectat” de voi insiva. Daca da, este posibil sa fi experimentat anumite incidente comune, dar dureroase, precum acestea:
Flashback-uri cu evenimente traumatice
Simti ca pierzi scurt legatura cu evenimentele care se petrec in jurul tau (similar cu visarea cu ochii deschisi)
„Stergerea” sau imposibilitatea de a-ti aminti ceva pentru o perioada de timp
Pierderea memoriei legate de anumite evenimente, persoane, informatii sau perioade de timp
Un simt al realitatii deformat sau neclar
Sa te simti deconectat sau detasat de emotiile tale
Simti ca lumea din jurul tau este ireala si distorsionata
Simti amorteala sau indepartare psihica de tine si de imprejurimi
Un sentiment modificat al timpului si al locului
Simptome conexe
Persoanele care se confrunta cu disocierea pot prezenta, de asemenea, simptome suplimentare numite depersonalizare (senzatia ca eul nu este real) si derealizare (senzatie ca si cum lumea nu ar fi reala). A avea oricare dintre aceste simptome este o problema grava de sanatate.
Depersonalizarea si derealizarea sunt adesea raspunsuri la evenimente traumatizante coplesitoare care nu pot fi evitate, cum ar fi abuzul asupra copiilor si traume din razboi. Ele apar initial ca mecanism de adaptare, pentru ca persoana sa poata sa continue sa functioneze in momentul in care trece prin evenimente traumatice complexe si dificil de gestionat.
Exemple de depersonalizare includ experiente in afara corpului, in care oamenii se vad de sus. Acest lucru le permite sa simta ca „Nu mi se intampla mie asta”. In starile de derealizare, oamenii experimenteaza evenimente care nu sunt reale. Acest lucru le permite sa simta ca „Acest lucru nu este real; este doar un vis.”
Cauze
Cauzele exacte ale disocierii nu sunt clare, dar exista mai multi factori care pot juca un rol.
Iata cateva cauze posibile:
Trauma
Disocierea apare adesea ca o reactie la traume, posibil ca o modalitate de a ajuta o persoana sa se distanteze de situatia traumatica. Asaltul, abuzul, accidentele, dezastrele naturale si lupta militarilor in razboi sunt toate surse de traume care pot provoca disocierea.
Consumul de droguri
Utilizarea substantelor poate provoca, de asemenea, disocierea. Experientele cu disociere si traume pot prezice potentialul dependentei, potrivit unui studiu publicat in 2014.
Un alt studiu a aratat „niveluri relativ ridicate” de disociere in randul femeilor cu tulburari atat de consum de substante, cat si de PTSD, dar a sugerat, de asemenea, ca ar fi de ajutor mai multe cercetari privind modul in care substantele afecteaza disocierea.
Alte afectiuni mintale
Anumite tulburari pot provoca, de asemenea, simptome de disociere. PTSD, de exemplu, este adesea caracterizat prin simptome de disociere si detasare.
Diagnostic
Pentru a fi diagnosticat, medicul dumneavoastra va trebui sa va evalueze simptomele si sa excluda alte afectiuni care ar putea fi cauza problemei. De asemenea, medicul dumneavoastra va poate indruma catre un profesionist din domeniul sanatatii mintale. Medicul dumneavoastra va face un istoric medical, va efectua un examen fizic si, eventual, va va ruga sa faceti teste de laborator pentru a exclude orice afectiuni medicale subiacente.
Exista o serie de evaluari psihologice care pot fi utilizate pentru a ajuta la evaluarea disocierii.
Tratament
Nu exista medicamente aprobate in mod special pentru tratamentul disocierii. Medicul dumneavoastra va poate recomanda psihoterapie si medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor asociate.
Psihoterapie
Tipurile de psihoterapie care pot fi utilizate pentru tratarea disocierii includ:
Terapia cognitiv-comportamentala (TCC sau CBT), care se concentreaza pe a ajuta oamenii sa identifice si sa schimbe gandurile si comportamentele negative.
Terapia comportamentala dialectica (DBT), care ii ajuta pe oameni sa invete abilitati care le permit sa gestioneze mai bine emotiile si sa opreasca comportamentele daunatoare.
Desensibilizarea si reprocesarea prin miscarii oculare (EMDR), care utilizeaza strategii de TCC/CBT impreuna cu exercitii vizuale pentru a ajuta la reducerea suferintei psihologice.
Medicamente
Medicul dumneavoastra va poate prescrie, de asemenea, daca este cazul, medicamente precum antidepresive, somnifere si anxiolitice pentru a va ajuta sa gestionati problemele cu starea de spirit, anxietatea sau somnul. Daca disocierea dvs. se datoreaza unei afectiuni psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, medicul dumneavoastra va poate prescrie si un medicament antipsihotic.
Cum puteti face fata acestei probleme?
Unele strategii pe care le puteti utiliza pentru a face fata stresului si anxietatii care ar putea declansa disocierea includ:
Somn adecvat in fiecare noapte
Utilizarea strategiilor de relaxare pentru a va ajuta sa faceti fata stresului. Gasiti mai multe de exercitii de relaxare, aici.
Exercitiu fizic regulat
Adoptarea unei diete sanatoase
Identificarea si evitarea sau gestionarea declansatorilor
Practicarea tehnicilor de mindfulness care va pot ajuta sa va readuceti in momentul prezent.
Aveti grija la semne de disociere, deoarece este posibil sa experimentati acest lucru fara a fi constient de existenta sa.
Schimbarile bruste ale dispozitiei, dificultatea de a va aminti detaliile personale sau viata si experientele, precum si deconectarea sunt toate semne ca s-ar putea sa te confrunti cu disocierea!
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
WhatsApp: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.