Este sau nu monogamia fireasca?

25 feb.

De ce monogamia se dovedeste atat de dificila pentru foarte multi oameni? Si daca nu vine in mod natural, de ce atat de multe societati moderne insista oricum asupra ei?

Biologul si psihologul evolutionist David P. Barash incearca sa raspunda la intrebari ca acestea in noua sa carte „Out of Eden”. Cartea are o introducere foarte buna, referitoare la tema sexualitatii umane. Poate cel mai important, stiinta explicata aici are multe implicatii pentru societatea moderna, unde monogamia pierde teren in favoarea instinctelor cu radacini mult mai profunde in istoria omenirii.

Pentru reproducerea sexuala a speciilor, o mare importanta poate fi trasata asupra unui singur fapt: spermatozoizii sunt mult mai abundenti decat ovulele. Un barbat poate avea un numar aproape nelimitat de copii daca poate avea suficiente femei. O femeie, dimpotriva, isi poate maximiza capacitatea de reproducere chiar si cu un singur partener de-a lungul vietii.

In sine, acest lucru nu mandateaza poliginia, o forma de poligamie in care barbatilor, iar nu femeilor, le sunt permise mai multe partenere. Monogamia exista in natura, asa cum, desigur, exista si femei care cauta mai multi parteneri. Dar natura pare sa impinga lucrurile in directia poliginiei pe ramura noastra evolutiva.

Dintre mamifere, doar 9% din specii sunt monogame, iar dintre primate, doar 29%. Oamenii sunt o specie diferita, dar inainte de imperialismul occidental 83% din societatile indigene practicau poliginia, 16% monogamia si 1% poliandria (femeile au mai multi soti).

Ceea ce este interesant si frustrant pentru cei care cauta raspunsuri clare este ca aceste categorii nu sunt la fel de exclusive pe cat par. Societatile umane care practica poliginia sunt asa doar preferential: exista multi barbati care au doar o singura sotie, iar Barash sustine ca astfel de legaturi au fost probabil cele mai frecvente in istoria omenirii.

Societatile monogame, desigur, au intotdeauna partea lor de flirturi si de „monogamie in serie”. Si s-ar putea sa fi existat o schimbare semnificativa de la poliginie la monogamie incepand cu aproximativ cinci mii pana la zece mii de ani in urma, judecand dupa dovezile genetice.

Cum am evoluat de la poligamie spre a fi monogami

Trecutul nostru legat de practicarea poliginiei ne urmareste pana azi, si nu doar in societatile contemporane care le permit inca barbatilor sa aiba mai multe sotii. Se pare ca este intiparit in corpurile noastre. In natura, speciile cu cele mai puternice inclinatii spre poliginie – cele ale caror masculi construiesc cele mai mari haremuri – au si tendinta de a prezenta cel mai exagerat dismorfism sexual.

Exista o competitie violenta pentru femele, cu mize ridicate, astfel incat masculii au evoluat spre a fi mai mari, mai puternici si mai agresivi. Intr-adevar, barbatii umani sunt moderat mai inalti, mai grei si cu mai multi muschi decat femeile, acestia fiind cei care comit cele mai multe fapte de violenta umana.

Radacinile poligame sunt in continuare evidente in „bimaturismul” nostru sexual. In randul speciilor care practica poliginia, masculii ajung la pubertate mai tarziu decat femelele, deoarece pe o astfel de piata sexuala violenta, nu este intelept sa inceapa competitia inainte de a fi destul de mari si suficient de puternici. Din nou, acest lucru este exact ceea ce vedem la om.

Dar cu femeile ce se intampla? Din nou, poliandria este extrem de rara ca si sistem de imperechere. Este important, totusi, ca poliandria poate exista intr-o anumita forma chiar si atunci cand nu este recunoscuta social. La om, ca si la numeroase alte specii, femeile care sunt legate oficial de un partener pot avea si alti parteneri in secret, secretul fiind necesar pentru a preveni nu numai sanctiunile sociale, ci si violenta si abandonul din partea barbatilor.

Exista numeroase potentiale avantaje pentru acest comportament, chiar daca nu va creste neaparat numarul de copii pe care ii poarta o femeie. Prin adulter, o femeie ar putea obtine mai multe resurse sau gene de calitate superioara decat ii poate oferi partenerul ei.

Poliginia plus o forma de poliandrie, care se adauga la poliamorie, nu? Sa sarbatorim!

Ei bine, nu. Oamenii probabil ca nu au evoluat in sensul de a avea relatii sexuale pasnice si libere pentru toti. Speciile promiscue cum ar fi cimpanzeii bonobo (si cimpanzeii mult mai violenti) se angajeaza intr-o multime de „competitii de spermatozoizi”, deoarece mai multi barbati se imperecheaza frecvent cu aceeasi femeie fertila. Astfel, acestia evolueaza avand testicule mai mari, echipamente anatomice concepute pentru a elimina materialul seminal al masculilor rivali si spermatozoizi conceputi sa lupte impotriva concurentilor din interiorul corpului feminin.

Oamenii pot avea unele dintre aceste trasaturi si sunt strans legati atat de bonobo, cat si de cimpanzeii mai violenti. Dar, pur si simplu, nu avem aceste caracteristici la intensitatea pe care o au rudele noastre mai indepartate. Cand vine vorba despre concursul de spermatozoizi, dovezile sunt mai in concordanta cu poliandria ascunsa descrisa mai sus decat cu promiscuitatea flagranta a masculilor bonobo.

Mai mult, gelozia sexuala pare a fi o caracteristica universal umana, vazuta intr-o oarecare masura aproape peste tot. Nu este o constructie culturala arbitrara. Realitatea investitiei paterne umane se opune, de asemenea, poliamoriei. La speciile promiscue, tatii rareori investesc in copiii lor, concentrandu-se in schimb pe imperecherea cu mai multe femele, ceea ce este un pariu mai sigur, pentru ca nu stiu care sunt copiii lor.

Acest lucru sugereaza ceva cu care trebuie sa se confrunte din ce in ce mai mult oamenii moderni: daca nu suntem inclinati in mod natural spre monogamie, de ce fortam problema? Ce castigam?

Sursa: ifstudies.org

Dr. Nadia Gorduza este singurul Certified Gottman Couple Therapist & Trainer din Romania, reprezentant exclusiv al Institututui Gottman in Romania.

Date de contact pentru Centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center Telefon: +4 0751 202 272 Email: office[at]idtherapy.ro Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania