6 tipuri de anxietate la copii

04 oct.

Insasi copilaria este un proces destul de anxios. Copiii au sarcini diverse: sa invete noi competente, sa intalneasca noi provocari, sa-si depaseasca temerile si sa navigheze intr-o lume care nu are intotdeauna sens. Dar, uneori, aceste temeri sau factori stresanti se dovedesc a fi coplesitori, iar confortul obisnuit pe care il pot oferi adultii nu pare a fi suficient. In aceste cazuri, poate exista o tulburare de anxietate la copii care poate fi diagnosticata.

Tulburarile de anxietate la copii sunt cele mai frecvent intalnite boli mintale:

Aproximativ unul din opt copii poate avea o tulburare de anxietate, insa majoritatea copiilor care se califica pentru un astfel de diagnostic nu primesc tratamentul de care au nevoie
Daca anxietatea nu este tratata copilul este in pericol in ceea ce priveste scaderea performantei in scoala, abilitatile sociale sarace si comportamentele daunatoare, cum ar fi abuzul de droguri

Tipuri de tulburari de anxietate la copii

Exista multe tipuri de tulburari de anxietate la copii, dar in continuare vor fi descrise tulburarile de anxietate cele mai frecvente:

1.Tulburarea de anxietate generalizata

In cazul in care un copil sufera de o anxietate sau ingrijorare excesiva care duce la oboseala, iritabilitate, tensiune musculara, dificultati de concentrare sau tulburari de somn, atunci acesta poate primi un diagnostic de tulburare de anxietate generalizata. Aceasta ingrijorare poate fi legata de performanta scolara, prieteniile, relatiile de familie sau alte activitati sau preocupari.

2.Tulburarea de anxietate de separare

Unele forme de anxietate de separare sunt adecvate anumitor perioade de crestere, in special pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani. Insa pentru copiii mai mari, daca au o teama sau o anxietate excesiva de a fi separati de persoanele care-i ingrijesc, atunci ei se pot incadra pentru un diagnostic de tulburare de anxietate de separare.

Copiii cu aceasta tulburare de anxietate sunt frecvent ingrijorati de faptul ca parintii lor pot muri sau pot pleca de langa ei. Refuza sa iasa afara sau sa mearga la scoala, au cosmaruri legate de separare sau prezinta simptome fizice, ca durerile de cap sau greata datorita acestei anxietati.

3.Mutism selectiv

Copiii cu mutism selectiv pot refuza sa vorbeasca in anumite situatii sociale, chiar daca sunt foarte vorbareti acasa sau oriunde se simt bine. Ei pot refuza sa vorbeasca la scoala, sa se izoleze sau sa evite contactul vizual. Copiii in varsta de 5 ani sunt cel mai frecvent diagnosticati cu aceasta tulburare.

4.Fobie specifica

Unii copii pot manifesta frica sau anxietate fata de un anumit obiect sau situatie. Daca aceasta frica dureaza mult si nu este proportionala cu pericolul real prezentat, aceasta teama poate fi clasificata drept o fobie.

Atunci cand teama lor este prezenta, acestia vor plange, vor ramane nemiscati sau se vor lipi de un adult. Copiii pot avea fobii care includ (dar nu se limiteaza la) animale, furtuni, ace, sunete puternice si spatii inchise.

5.Tulburare de panica

Copiii care sufera de atacuri de panica recurente si le este frica sa nu aiba si mai multe, pot suferi de tulburare de panica. Un copil care are un atac de panica se poate plange de simptome care pot include: respiratii scurte, durere in piept, senzatie de sufocare, greata, ameteli, senzatii de raceala sau caldura, teama de „a nu o lua razna” si teama de moarte.

6.Tulburare de anxietate sociala

Daca un copil are o teama intensa de a participa la cursuri sau de a interactiona cu proprii colegi, atunci poate avea o tulburare de anxietate sociala.

Copilul isi poate arata aceasta teama avand crize de tantrum, plangand, agatandu-se de adulti, ramanand nemiscat sau refuzand sa vorbeasca. De asemenea, el poate incerca sa evite situatiile sociale care ii provoaca aceasta teama.

Cum va ajutati copilul daca acesta are anxietate

Nu ezitati sa consultati un specialist cu privire la anxietatea copilului, deoarece va poate indruma catre resursele potrivite si puteti efectua o evaluare corecta. Tulburarile de anxietate la copii sunt in mod obisnuit tratate prin psihoterapie, medicamente sau printr-o combinatie a celor doua.

Terapia cognitiv-comportamentala il poate ajuta pe copil sa verifice ce ganduri are, realiste sau nerealiste. Jocul terapeutic poate functiona cel mai bine pentru copiii mici care sufera de anxietate.

Pentru unii copii, medicatia poate fi prescrisa pe termen scurt sau pe termen lung, in functie de natura si gravitatea simptomelor. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt medicamentele prescrise cel mai des pentru a trata tulburarile de anxietate la copii.

Parintii se pot simti deseori neajutorati cand vad ca cel mic se confrunta cu o teama intensa sau cu anxietate. Este posibil sa existe o tentatie de a indeparta pur si simplu copilul din toate situatiile care ii provoaca anxietate sau de a superproteja copilul atunci cand acestuia ii este frica. Aceste actiuni fac doar ca cel mic sa devina mai sensibil la aceste medii.

Parintii pot valida sentimentele copilului, dar si modelul de calm si incredere ca acesta va fi bine si poate stapani situatiile infricosatoare, precum scoala sau intalnirea cu oameni noi.

De asemenea, deoarece copiii au o anxietate foarte mare, care duce spre o situatie dificila, este important ca parintii sa nu le puna prea multe intrebari legate de anxietate. Ca parinti, nu este scopul nostru sa eliminam orice anxietate din viata copiilor. Misiunea noastra este sa-i ajutam sa invete sa-si gestioneze eficient anxietatea, astfel incat la maturitate sa poata face fata provocarilor vietii.

Anxietatea este inevitabila pe parcursul vietii, dar nici un copil nu ar trebui sa se simta blocat din cauza ei.