Emotiile si ideile despre emotii in anxietate si depresie

Sa ne imaginam ca am picat un examen important in viata. In aceasta situatie, pe majoritatea dintre noi ne-ar stapani emotiile; am fi suparati, tristi, enervati sau chiar speriati. Unii dintre noi am evita sa le aratam apropiatilor cum ne simtim, poate considerand ca nu ne vor intelege, ca e jenant sa ne suparam atat de mult pentru un examen, ca adultii sunt rationali si nu se lasa prada sentimentelor.

Poate chiar am crede ca supararea ne va acapara gandirea complet, ca nu vom mai scapa de ea sau ca nu e normal ca, in acelasi timp, sa fim si tristi ca am pierdut un examen si usurati ca macar stim care e rezultatul.

Am putea, totusi, sa ne privim si altfel propria suparare: ca fireasca in situatia data,  trecatoare, ca avem destule moduri de a o controla sau chiar confrunta, ca a o intoarce obsesiv pe toate partile, fara sa ii gasim o utilitate nu merita efortul si ca, in fond, si altii au trecut prin asa ceva, deci, daca ne confesam persoanelor de incredere, ele ne vor intelege.

Asa cum propriile idei despre gandurile noastre ne pot ”creste sau scadea imunitatea” fata de problemele psihice, la fel si modul in care ne percepem trairile are rolul de a ne proteja sau de a ne vulnerabiliza fata de tulburarile emotionale.

Modelul schemelor emotionale al lui R.L. Leahy surprinde felul in care, pe de o parte, resimtim si  intelegem trairile noastre afective si, pe de alta parte, selectam strategiile de a le gestiona. Autorul, identifica 14 dimensiuni pe baza carora oamenii isi evalueaza experientele afective:

1. Validarea de catre ceilalti – ideea conform careia emotiile noastre sunt acceptate de cei din jur.
2. Comprehensibilitatea –  ideea conform careia emotiile pe care le traim au un sens, ca pot fi intelese.
3. Vinovatia – ideea ca nu ar trebui sa avem anumite emotii, ca acestea sunt jenante sau imorale.
4. Perceptia simplista a emotiilor – posibilitatea de a admite si accepta faptul ca putem avea sentimente complicate si chiar opuse fata de ceilalti sau fata de sine.
5. Amortirea emotionala – imposibilitatea de a simti anumite emotii, senzatia ca suntem ”inghetati afectiv”.
6. Valorile profunde – ideea ca emotiile ne pot ajuta sa aflam care sunt lucrurile cu adevarat importante pentru noi.
7. Incontrolabilitatea intensitatii emotiilor – ideea conform careia emotiile negative vor coplesi persoana, scapandu-i de sub control.
8. Nevoia accentuata de rationalitate – necesitatea de a trata lucrurile exclusiv rational.
9. Durata – ideea conform careia emotiile negative vor dura foarte mult/ vor fi mereu prezente.
10. Consensul – ideea ca avem emotii anormale, pe care ceilalti nu le traiesc/nu le-au trait niciodata.
11. Neacceptarea sentimentelor – ideea conform careia nu este in regula sa avem anumite emotii/sentimente si sa ne permitem sa le traim asa cum le simtim, fara a le inhiba.
12. Ruminatia – tendinta de a ne gandi neincetat, in mod negativ si inutil, la emotiile pe care le avem.
13. Exprimarea emotiilor – manifestarea lor la exterior intr-o forma acceptabila, versus ascunderea acestora.
14. Blamarea – invinovatirea altora pentru sentimentele si emotiile noastre neplacute.

Conform studiilor, simptomele de tip depresiv au o mai mare intensitate la cei convinsi ca emotiile pe care le traiesc sunt inacceptabile (nejustificate, anormale, nerezonabile, imorale) pentru ei si pentru ceilalti,  ca trebuie reprimate, ca trebuie sa tratate mereu rational si ca vor persista pana la a deveni de necontrolat.

De asemenea, simptomele de anxietate sunt mai intense in cazul celor care se simt vinovati pentru propriile emotii, pe care le considera necontrolabile si de neinteles, autorul, Robert Leahy concluzionand ca, in tratarea depresiei si anxietatii este importanta abordarea acestor idei.

Ca factor protectiv, merita sa ne cultivam o acceptare sanatoasa a propriilor trairi si o imagine realista despre impactul pe care il au asupra noastra.

Bibliografie

Leahy, R. L. (2002). A model of emotional schemas. Cognitive and Behavioral Practice, 9(3), 177-190.

Berking, M., Wirtz, C. M., Svaldi, J., & Hofmann, S. G. (2014). Emotion regulation predicts symptoms of depression over five years. Behaviour Research and Therapy, 57, 13-20.

Whelton, W. J. (2004). Emotional processes in psychotherapy: evidence across therapeutic modalities. Clinical Psychology & Psychotherapy, 11(1), 58-71.

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.