Sunt nivelurile de depresie si anxietate mult mai frecvente in ziua de azi la studenti sau studentii sunt in ziua de astazi mai constienti de nevoile de sanatate mintala si sunt mai buni in a cere si a cauta ajutor?
Adaptarea la facultate poate fi o provocare care poate lua multi studenti si familiile lor prin surprindere. Navigarea cu succes prin responsabilitatile asemanatoare adultilor, cresterea stresului academic si presiunea sociala necesita maturitate cognitiva si abilitati de viata pe care multi din aceasta grupa de varsta inca nu le stapanesc extrem de bine.
In acest moment in care expertii din domeniul sanatatii mintale si organizatiile de sanatate publica descriu incidenta anxietatii si depresiei in randul studentilor si tinerilor adulti ca fiind o epidemie, merita sa subliniem ca multe tulburari comune, inclusiv depresia, anxietatea, schizofrenia, tulburari dispozitionale si tulburari de personalitate debuteaza la varsta adulta tanara.
Intr-o revizuire a literaturii referitoare la varsta de debut a tulburarilor de sanatate mintala, cercetatorii au remarcat ca pana la 25 de ani, 75% dintre cei care vor dezvolta o tulburare de sanatate mintala vor avea primul debut.
Universitatile raporteaza un numar tot mai mare de studenti care solicita ajutor la centrele de consiliere ale facultatilor, uneori ajungandu-se chiar pana la suprasolicitarea acestor servicii si la imposibilitatea de a putea lua sub observatie toate cererile.
Ce se afla in spatele acestei cresteri a cererii de consiliere psihologica rezulta dintr-o crestere efectiva a problemelor de sanatate mintala sau din schimbarile societatii care incurajeaza tot mai mult si permit studentilor sa vorbeasca despre ceva care era mult mai tabu acum cativa ani?
Raspunsul, desigur, este complicat.
Doi studenti nu sunt exact la fel, iar tinerii ajung pe bancile facultatii cu o mare varietate de experiente, credinte si temeri care le influenteaza starea emotionala, precum si probabilitatea de a solicita ajutor. Uneori, studentii intra in facultate, fiind diagnosticati cu anxietate inca din adolescenta sau chiar mai devreme. Uneori, un eveniment specific, traumatic, din anii de facultate declanseaza un anumit pattern de gandire negativa care nu exista pana in acel moment. Uneori cauza nu este imediat aparenta.
Cum un eveniment traumatic poate declansa o problema
In liceu, Diana s-a considerat pe ea insasi ca fiind cineva pe care te puteai baza cand aveai nevoie. „Am fost intotdeauna vazuta ca prietena puternica si„ sora mai mare ”, spune Diana care afirma ca nu a avut niciun episod de anxietate in trecut. Cu toate acestea, la scurt timp dupa ce Diana a intrat la facultate, fratele mai mare a murit brusc. Aceasta tragedie a trimis-o intr-un vartej de anxietate care a lasat-o descumpanita, fiind ceea ce nu avea nevoie pentru a-si gestiona intrarea in tinerete.
Dupa acest episod, Diana a devenit incapabila sa faca fata oricarei schimbari din viata ei. „Deoarece pierderea a fost atat de neasteptata, cred ca asta m-a determinat sa ma tem de schimbare, sa ma tem de neasteptat. Au fost ani din viata mea in care nici nu stiam ca anxietatea era ceea ce aveam. Stiam doar ca ma simt diferit”.
Diana a apelat la serviciile de sustinere emotionala ale scolii, care au inclus sesiuni de consiliere (fara costuri suplimentare) la centrul de sanatate mintala din campus. In aceasta perioada dificila, Diana a legat prietenii cu alti studenti care se luptau cu probleme de sanatate mintala. Cheia? Deschiderea si impartasirea sentimentelor cu colegii sai in loc sa se prefaca ca totul este in regula.
Odata ce a inceput sa vorbeasca despre emotiile sale, casuta de e-mail si telefonul mobil au devenit „inundate” cu mesaje de la altii care se confruntau si ei cu anxietatea si stresul. „Oamenii nu va pot ajuta daca nu stiu ce se intampla”, explica ea. „Cu cat ii lasati pe ceilalti sa se apropie de dumneavoastra, indiferent daca este consilier sau prieten, cu atat mai repede puteti obtine nu doar empatie, dar si usurare”.
In ceea ce priveste motivul pentru care atat de multi tineri par sa sufere de anxietate, stres si depresie, chiar si in absenta unor evenimente traumatice acute precum cea suferita, Diana crede ca are de-a face cu frica. „Cred ca este acest concept imperativ in jurul controlului – o senzatie ca totul este in afara controlului tau”, spune ea, adaugand ca „multi studenti nu sunt constienti de sentimentul ca nu pot controla ceea ce urmeaza sa se intample, orice ar face”.
Mai mult in cautarea ajutorului
Cel putin un expert ezita sa eticheteze asceast crestere a numarului studentilor care solicita ajutor ca o adevarata criza de sanatate mintala in facultati. Ben Locke, doctor, director principal de consiliere si servicii psihologice la Universitatea de Stat din Pennsylvania din University Park, Pennsylvania, arata ca, pe masura ce institutiile se confrunta cu impactul cumulat din anii in care a crescut cererea de servicii de sanatate mintala, este important sa ne amintim ca institutiile academice au lucrat activ pentru a crea chiar cererea pe care o vad acum.
„In ultimii 15 ani, cultura societatii s-a schimbat dramatic”, spune dr. Locke explicand ca s-au cheltuit sume enorme de bani in ultimul deceniu si jumatate pentru constientizarea riscului de suicid incepand cu cei mai tineri elevi – copiii din scoala primara.
Cu alte cuvinte, persoanele care in trecut se simteau anxioase sau deprimate ar fi putut suferi in tacere sau ar fi putut discuta cu prietenii si familia, in timp ce acum – multumita stigmatizarii mai putin active in jurul conditiilor de sanatate mintala si a profesorilor, parintilor – a devenit mult mai acceptabil si chiar de dorit sa solicitam activ consiliere.
„Studentii de astazi sunt mult mai dispusi sa recunoasca orice fel de problema de sanatate mintala decat in orice moment din istorie”, explica dr. Locke. „Acest lucru creeaza o perceptie a cererii si a crizei care poate sa nu fie complet exacta.” Spre exemplu, el observa ca 35% dintre studentii care solicita ajutor de consiliere la Penn State sunt de acord cu afirmatia: „Am ganduri sa-mi inchei viata”, la orice nivel pe o scara de la 0 la 4. Dupa ce au vazut un consilier doar o data , procentul scade la 9,5% dintre studentii care viziteaza centrul de consiliere.
Dr. Locke spune ca ratele de sinucidere din cadrul invatamantului superior au ramas constante sau chiar au scazut usor in ultimii ani, in timp ce rata sinuciderilor pentru populatia in ansamblu a crescut. In mod similar, ratele de studenti care primesc medicamente anti-anxiolitice sau antidepresive au ramas plane.
Indeplinirea unei nevoi
Acestea fiind spuse, dr. Locke a recunoscut ca nevoile de sanatate mintala sunt reale pentru un numar substantial de adulti tineri. Atitudinea care tinde catre perfectionism a platformelor Social Media, hiper-concurenta dintre studentii mai tineri si parintii supra-implicati poate creste cu siguranta stresul si pot contribui la anxietate si depresie.
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania