De ce este necesar sa incetam sa mai judecam tulburarile mintale?

Aproximativ unul din cinci adulti se confrunta cu anumite tulburari mintale. Mai putin de jumatate dintre acestia cauta tratament sau sprijin psihologic. Iar cei care o fac, asteapta aproape un deceniu pana sa apeleze la ajutor specializat. Aproape 20% din oameni se confrunta cu o anumita forma de tulburare mintala…chiar in acest moment. Si cei mai multi dintre acesti oameni nu cer ajutor pentru ca se simt jenati sau rusinati sa faca acest lucru.

Ce se intampla?

Subiectul sanatatii mintale este mai vizibil ca oricand in societatea in care traim. Vedem peste tot discutandu-se despre sanatatea mintala, dar oamenii inca nu apeleaza la un specialist atunci cand au nevoie de unul. Raspunsul este stigma care inca este o bariera foarte mare in probabilitatea oamenilor de a apela la serivicii de sanatate mintala.

Daca o persoana se confrunta cu o problema fizica, precum cancer, diabet sau un picior rupt, toata lumea se inconjoara in jurul acestuia si ii ofera ajutorul necesar. Si este foarte bine! Cercetarile arata ca sprijinul social promoveaza rezistenta in fata bolii si ajuta oamenii sa gestioneze stresul in perioade dificile.

Dar, de ce nu este asa si cand oamenii se confrunta cu probleme de sanatate mintala?

De ce in loc de a fi alaturi de oamenii care se confrunta cu astfel de probleme, tot ceea ce facem este sa le spunem “Inceteaza cu asta, fii puternic!” sau “Lasa ca iti trece, nu te mai plange!” sau “Fii pozitiv, altii o duc mai rau ca tine!”?

Aceasta folie de plastic aruncata peste emotiile reale nu face nimic altceva decat sa inrautateasca situatia.

Unul din primele motive care stau la baza perpetuarii stigmatului in continuare este realitatea ca inca se imprastie multe mituri si neadevaruri in legatura cu sanatatea mintala.

Sunt multe motive pentru care oamenii dezvolta tulburari mintale, iar cercetarile au aratat acest lucru in nenumarate randuri. Genetica, factorii biologici, stilul de viata, situatiile de viata traumatice sau mediul inconjurator pot juca un rol in dezvoltarea anumitor tulburari de sanatate mintala. Insa, in ciuda oricarui motiv concret si elucidat sau nu, tulburarile mintale exista si sunt o mare problema de sanatate.

Stigmatizarea tulburarilor mintale nu este ceva nou, totusi. Marginalizarea persoanelor care se confrunta cu tulburari mintale se intampla de mii de ani. Credintele timpurii eronate precum faptul ca persoanele cu tulburari mintale sunt demonizate, posedate sau este ceva vrajitorie necurata la mijloc au facut ca aceste persoane sa se adaposteasca in interior, sa se ascunda, sa nu aiba parte de sprijin si ajutor din exterior si au facut ca stigmatul asociat tulburarilor de sanatate mintala sa fie perpetuat pana in societatea actuala. Mai ales ca traim intr-o societate complet superstitioasa, precum Romania, lupta cu stigmatul este si mai grea.

Am invatat pe parcursul anilor atat de multe despre natura anumitor tulburari mintale,cu ajutorul evolutiei stiintei, insa, chiar si asa, tulburarile mintale continua intr-o oarecare masura sa fie considerate trimisul diavolului, persoanele care se confrunta cu astfel de probleme tind sa fie considerate violente, imprevizibile si, de cele mai multe ori, periculoase.

Portretizarea eronata a tulburarilor mintale in filmele de la Hollywood nu au facut altceva decat sa intareasca aceste credinte eronate asupra tulburarilor mintale si, din pacate, sa ii faca pe oamenii care se confrunta cu o tulburare de sanatate mintala sa se simta rusinati, inadecvati si sa fie marginalizati.

Conform psihologului clinician Todd Essig, exista un motiv pentru care stigmatizam. Pare ca este un fel de mecanism de coping. Ideea de baza este ca in mintea noastra se creeaza un fel de delimitare intre cei care sunt sanatosi din punct de vedere mintal si cei nesanatosi din punct de vedere mintal, iar aceasta distanta dintre cele doua parti actioneaza ca un buffer si te simti in siguranta ca te afli in partea sanatoasa a acestei delimitari. Insa, ceea ce multi oameni nu inteleg este ca nu exista nicio groapa adanca intre cele doua parti si nu sunt separate complet. Este doar o linie fina intre cei sanatosi emotional si cei care se confrunta cu probleme de sanatate mintala. Oricine poate sa depaseasca aceasta linie fina si sa treaca in partea celalalta si invers.

Mai mult, un alt motiv care sta la baza stigmatizarii problemelor de sanatate mintala este faptul ca, de multe ori, ele sunt confundate cu anumite caracteristici de personalitate sau sunt percepute ca fiind o “problema” de caracter. Probabil ai auzit de multe ori cand cineva ti-a spus “Nu fi maniac!” sau “Nu fi obsesiv-compulsiv!” sau “Zici ca e schizofrenica!”. Aceste cuvinte aruncate in sens peiorativ nu fac nimic altceva decat sa adanceasca si mai mult problema si sa mentina stigmatul in continuare.

Nu in ultimul rand, abundenta postarilor dragute pe Instagram cu #selfcare ritual sau toate mantrele de gandit pozitiv nu fac altceva decat sa dea impresia ca tulburarea mintala este doar o dispozitie, este un mod in care iti setezi tu mintea si nimic altceva. Nu este o problema grava cu adevarat care ar necesita atentia unui specialist si nu este necesar sa fie tratata printr-o interventie serioasa, precum un consult la psihiatru, o vizita la psihoterapeut, cu medicamente sau prin psihoterapie cognitiv-comportamentala, spre exemplu.

Oamenii care se simt rusinati de problema de sanatate mintala nu vor apela la specialist, nu vor cauta ajutorul de care au nevoie atat de mult. Iar acest lucru inseamna ca nu numai sanatatea mintala le va fi inrautatita, dar si cea fizica, de asemenea! Stiai ca persoanele care se confrunta cu depresie au un risc cu 40% mai mare de a se confrunta cu o problema cardiovasculara sau metabolica decat populatia generala?

Ce putem face colectiv pentru a salva situatia ingrijoratoare cu care ne confruntam?

Sa vorbim deschis, sa vorbim onest si cu incredere despre sanatatea mintala! Sa distribuim experiente personale fata de cei din jur, sa nu ne fie frica sa le povestim celorlalti prin ce trecem, am trecut si cum ne-a ajutat terapia. Este important sa normalizam acest lucru in conversatii, intre prieteni, la locul de munca!

A-i pune o fata unei tulburari mintale, a fi asociata cu o figura prieteneasca ajuta foarte mult si ii inspira si pe cei din jur sa apeleze la ajutor.

Fa un exercitiu! Maine povesteste-i unui coleg o problema de sanatate mintala cu care te-ai confruntat si cum ai reusit sa o gestionezi. Implica-te si tu in destigmatizarea sanatatii mintale!