Cum putem gestiona anxietatea de dupa carantina COVID-19

In timp ce cercetarile sunt in derulare cu privire la efectele psihologice ale acestui dezastru natural, multi cecetatori au discutat despre dificultatea de a gestiona depresia, stresul si traumele care au rezultat din confruntarea cu COVID-19 datorita izolarii de cei dragi si renuntarea la viata normala.

Acum, dupa lungi perioade – si in unele cazuri luni de carantinare – unii oameni se confrunta cu un alt tip de anxietate: teama de a se intoarce afara, la viata normala.

Intrebarea este, cum te poti intoarce la viata ”normala” fara sa iti pui in pericol sanatatea?

Ce determina anxietatea de redeschidere?

Atunci cand rata infectarii, numarul de spitalizari si alte cifre cheie permit o redeschidere sigura, aceasta este o cauza incontestabila de sarbatoare. Dar nu esti in totalitate sigur daca ideea de a manca alaturi de oameni in restaurante sau de a merge la salonul de coafura este o varianta sigura pentru sanatate.

Exista multa incertitudine cu privire la ceea ce este sigur si ce nu este in acest moment, spun specialistii. Acesta este intr-adevar un teren fiabil de reproducere pentru anxietate, deoarece face referire la contractarea virusului sau teama de responsabilitate in raspandirea virusului.

Totodata, nevoia de a fi cat mai informati, lipsa unor piese de puzzle in ceea ce priveste raspandirea virusului si multe alte informatii pe care inca nu le stim, pot sa determine o anxietate crescuta.

Roxane Cohen Silver, profesor de psihologie, medicina si sanatate publica la Universitatea Northwestern, considera ca informatiile conflictuale pe care oamenii le primesc din diverse surse nu ne-au facut niciun fel de favor, ba din contra, chiar ne-au provocat mai multa anxietate. In schimb, este probabil sa confundam ce actiuni ar trebui sa facem, in urma recomandarilor primite de la autoritati, fiind extrem de confuze.

In ciuda informatiilor contradictorii, Silver observa ca trei recomandari medicale au ramas consecvente timp de cateva luni: mentineti cel putin doi metri distanta fizica fata de ceilalti, purtati o masca sau orice tip de acoperire a fetei in public si spalati-va regulat pe maini.

Anxietate dubla

Ce se intampla cand anxietatea de redeschidere se intalneste cu o tulburare de anxietate?

Cei cu tulburari obsesiv-compulsive (TOC) duc lupta, in special.

„Oamenii care au tendinta catre TOC vor constata ca este si mai dificil sa se impulsioneze sa se reangajeze in comportamente sanatoase. Acest lucru este, in parte, deoarece simptomele TOC sunt unele dintre lucrurile care au fost recomandate in ultimele trei luni de CDC si OMS pentru a ne asigura ca nu contractam virusul ”, spune Brown.

Acum, folosirea manecii pentru a deschide o usa si evitarea atingerii suprafetelor este o practica obisnuita, care era utilizata, in special, doar de cei cu TOC. Acum, ne aflam cu totii intr-un delir obsesiv compulsiv.

„In acest moment, cred ca ceea ce este mai bine pentru persoanele aflate in aceasta situatie este sa practice toleranta la suferinta. Adica, va trebui sa descoperiti strategii pentru a trai in zona gri. Nu va fi clar ca o anumita activitate este absolut sigura sau absolut periculoasa. O mare parte a drumului dinainte va fi sa descoperiti care sunt riscurile pe care sunteti dispus sa vi le asumati, deoarece acestea va fac viata mai buna si ce riscuri sunt prea periculoase. „

Teama de contaminare nu este singurul tip de anxietate de redeschidere. In timp ce unii oameni sunt dornici sa reia petrecerile, cinele si sa se intalneasca cu prietenii, cei cu un istoric de tulburare de anxietate sociala se confrunta cu o reajustare deosebit de dificila.

„Avem un fel de adaptatare la o versiune a vietii sociale prin Zoom, dar multi dintre noi suntem in afara intalnirilor de pe Zoom singuri, fara oameni in jur”, spune Brown. Daca exista o orientare catre anxietate sociala, reintegrarea va fi extrem de dificila pentru aceste persoane.

Cum sa distingem intre ingrijorarea normala si anxietatea excesiva?

Ca in orice caz de anxietate, este esential sa ne dam seama atunci cand exageram un potential risc in propria noastra minte – si acelasi lucru este valabil si in acest caz. Asadar, este esential sa facem distinctia intre pericolul real la un picnic in padure cu distantare sociala si pericolul de contaminare intr-un mall. Unde este pericolul real?

Siguranta mai intai. In timp ce riscul de a ne infecta cu COVID-19 nu va fi de 0% pana cand nu va exista un vaccin, ne putem usura anxietatea si minimiza posibilitatea expunerii urmand cele mai recente sfaturi ale autoritatilor din sanatate precum OMS si centrele pentru controlul si protectia bolilor, dar si ale propriului medic, in special daca avem afectiuni medicale de baza.

Verifica cu altii. Putem lua in considerare si o verificare a comportamentului prietenilor si a celor aflati in jurul nostru, pentru a reusi sa mai diminuam din anxietate si sa ne simtim in control asupra situatiei.

Risc fata de recompensa. In cele din urma, decizia este a ta. O regula generala, potrivit lui Brown, este sa te intrebi daca anxietatea te opreste sa te bucuri de viata. „Daca comportamentele de evitare au un impact negativ, fie pentru ca ne pierdem locul de munca, fie ca nu putem sa ne intalnim cu oamenii asa cum ne place, acesta este punctul in care i-as impinge sa vada daca ar putea sa fie dispusi sa isi asume riscul ”, spune ea.

Preia controlul anxietatii tale

Iata ce poti face pentru a gestiona anxietatea de redeschidere!

(Re) stabilirea structurii. Pe masura ce au inceput carantinele, multe persoane fie si-au pierdut locul de munca, fie au inceput sa lucreze de acasa. In timp ce unii au stabilit rapid noi rutine, altii s-au impotmolit de timpul liber excesiv. „Stim ca a avea o multime de timp nestructurat este un factor de risc major pentru depresie”, spune Brown. „Cred ca oamenii pot stabili rutine sanatoase pentru ei insisi si isi pot construi structura si rutina in programul lor si cu atat mai repede vor incepe sa se simta mai bine. E important sa va motivati pentru a ramane activi, indiferent daca asta inseamna sa faceti exercitii fizice, sa va intalniti cu prietenii (online sau in persoana) sau sa lucrati.

Stabileste un plan de atac. In timp ce evitarea s-ar putea simti ca o usurare pe termen scurt, aceasta va agrava de fapt anxietatea in timp. Daca nu ai acces la un terapeut, Brown recomanda sa incerci terapia de expunere autodirijata. Mai intai, fa o lista cu tipurile de situatii pe care le-ai evitat – cum ar fi sa mergi la o cafenea sau la un magazin – si identifica cat de anxios te face fiecare situatie pe o scara de 1-100. „Vrem ca oamenii sa inceapa activitatea cu ceva care este anxiolitic in jur de 30-50”, spune Brown. „Nu ar trebui sa fie nici atat de usor incat sa nu obtineti niciun efect din practica, dar nu vrem sa fie coplesitor. Totul este sa gasesti acel loc dulce, echilibrat.”

Cauta ajutor. Adesea este mai usor sa respecti anumite planuri sau sarcini daca ai pe cineva langa tine care te indruma. Apeleaza la un specialist!

Ramai pozitiv. Nu uita sa sarbatoresti succesele, oricat de mici. In loc sa te gandesti la ceea ce esti prea ingrijorat sa faci, concentreaza-te pe ceea ce ai realizat si ce urmeaza.

Imbratisati teleterapia. Nu este intotdeauna posibila intalnirea cu un terapeut in acest moment, dar psihoterapia online este mult mai usor disponibila decat a fost vreodata, datorita politicilor relaxate ale platformelor online ca urmare a COVID-19.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania