Frica este una dintre cele sapte emotii universale traite de toata lumea. Frica apare odata cu amenintarea ca ceva rau se intampla, fie ea fizica, emotionala, psihologica, reala sau imaginata. Desi considerata in mod traditional o emotie „negativa”, frica serveste de fapt un rol important in a ne mentine in siguranta, deoarece ne mobilizeaza pentru a face fata unui pericol potential.
Cum simtim frica?
Familia experientelor infricosatoare se poate distinge prin trei factori:
Intensitate: Cat de grava este vatamarea care ne ameninta?
Momentul: Este prejudiciul imediat sau iminent?
Coping: Ce actiuni, daca exista, pot fi intreprinse pentru a reduce sau elimina amenintarea?
Cand suntem capabili sa facem fata amenintarii, acest lucru diminueaza sau inlatura frica. Alternativ, atunci cand suntem neajutorati sa diminuam amenintarea, acest lucru intensifica frica.
Frica poate avea loc uneori imediat dupa o surpriza si deseori oscileaza cu experimentarea furiei. Frica este, de fapt, apanajul furiei.
Ceea ce ne face sa ne temem
Declansatorul universal al fricii este amenintarea reala sau imaginara. Aceasta amenintare poate fi fie pentru bunastarea noastra fizica sau emotionala sau psihologica. Desi exista anumite lucruri care declanseaza frica la majoritatea dintre noi, pe parcursul vietii putem invata sa ne temem de aproape orice.
Frica este declansata frecvent de:
Intuneric sau pierderea vizibilitatii asupra mediului inconjurator
Inaltimi si zbor
Interactiune sociala si / sau respingere
Serpi, rozatoare, paianjeni si alte animale
Moarte si boala
Stari si tulburari
Frica persistenta poate fi uneori denumita anxietate daca ne simtim ingrijorati constant fara sa stim de ce. Incapacitatea de a identifica factorul declansator ne impiedica sa ne putem indeparta de situatie sau de amenintarea reala.
In timp ce anxietatea este o experienta obisnuita pentru multi oameni, ea poate fi considerata o tulburare atunci cand este recurenta, persistenta, intensa si interfereaza cu sarcinile de baza ale vietii, cum ar fi munca si somnul.
Pentru mai multe informatii despre anxietate si fobii, cititi aici.
Recunoasterea fricii
Expresia faciala a fricii
Expresia faciala a fricii este adesea confundata cu surpriza. In timp ce ambele expresii prezinta sprancene distinct ridicate, sprancenele unei expresii de frica sunt mai drepte si mai orizontale, in timp ce, in surpriza, sunt ridicate si curbate. Pleoapa superioara este, de asemenea, ridicata mai sus la frica decat la surpriza, expunand mai multe sclere (albul ochiului). In cele din urma, buzele sunt incordate si intinse de frica, dar mai deschise si mai slabe de surprindere.
Expresie vocala a fricii
Cand se confrunta cu frica, vocea cuiva are adesea un ton mai inalt si un ton mai tensionat. Poate parea ca tipa.
Senzatii de frica
Senzatiile frecvente includ senzatia de frig si dificultati de respiratie. De asemenea, poate include transpiratie si tremur sau strangere a muschilor din brate si din picioare.
Postura fricii
Pozitia fricii poate fi una de mobilizare sau imobilizare – inghetare sau fuga (Freeze or flight).
Functia fricii
Functia universala a fricii este de a evita sau a reduce daunele. In functie de ceea ce am invatat in trecut despre ceea ce ne poate proteja in situatii periculoase, suntem capabili sa facem multe lucruri pe care nu am fi in mod obisnuit dispusi sa le facem pentru a opri amenintarea.
Amenintarea imediata ne concentreaza atentia, mobilizandu-ne pentru a face fata pericolului. In acest fel, frica ne poate salva viata, fortandu-ne sa reactionam fara sa ne gandim la asta (de exemplu, sarind din calea unei masini care vine spre noi). Actiunile prestabilite evolutive ale fricii includ lupta, fuga si inghet.
Cum raspundem la frica in noi insine?
Desi considerata in mod traditional o emotie „negativa”, frica serveste de fapt un rol important in a ne mentine in siguranta. Totusi, ne poate face sa ne simtim blocati si ne poate impiedica sa facem anumite lucruri pe care le-am dori.
In timp ce unii oameni considera frica aproape intolerabila si evita cu orice pret emotia, altii simt placerea de a simti frica si o cauta (adica, urmaresc un film de groaza).
Cum raspundem la frica celorlalti?
Este nevoie de o capacitate bine dezvoltata de empatie si compasiune pentru a respecta si pentru a linisti cu rabdare pe cineva care se teme de ceva de care nu ne este frica noua (majoritatea dintre noi resping aceste temeri). Nu trebuie sa simtim frica unei alte persoane pentru a o accepta si a o ajuta sa faca fata!
Daca te confrunti cu frica intensa, inexplicabila, noi te putem ajuta!
Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center
Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania
Articole asemanatoare:
Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.