De ce anumite tulburari mintale coexista cu dependenta de substante?

Numerele nu mint. Tulburarile mintale si dependenta de cele mai multe ori se gasesc impreuna. De fapt, aproape 9 milioane de oameni au tulburari mintale co-existente. Insa, doar 7% din aceste persoane primesc trament pentru ambele conditii, iar aproximativ 60% din oameni nu primesc tratament deloc.

Sa intelegem comorbiditatea

Comorbiditatea se refera la faptul ca doua tulburari, precum abuzul de substante si tulburari mintale, de multe ori, exista impreuna. Acest lucru inseamna ca, la multe persoane care sufera de adictie de substante, exista si o alta tulburare mintala. In timp ce nu este o cauza directa intre cele doua, adica nici adictia nu cauzeaza tulburarea mintala si nici tulburarea mintala nu cauzeaza adictia, ele de cele mai multe ori se gasesc impreuna. Ceea ce este important, este ca una din tulburari poate sa o agraveze pe cealalta.

Pentru a intelege mai bine cum este posibila comorbiditatea, ne ajuta sa recunoastem ca ambele sunt boli cronice ale creierului. Cu alte cuvinte, atunci cand cineva se lupta cu o dependenta, creierul sau a fost permanent recompensat de substanta de care a abuzat. La randul sau, acest lucru determina creierul sa functioneze diferit decat inainte. La fel ca diabetul sau bolile de inima, o persoana cu dependenta trebuie sa-si gestioneze starea pentru tot restul vietii. Nu este la fel de simplu ca oprirea consumului de droguri sau a starii de alcool. De multe ori, acest lucru pur si simplu nu este posibil.

De asemenea, schimbarile care au loc in creier din cauza abuzului de substante apar in aceleasi zone ale creierului care sunt afectate de depresie, anxietate, schizofrenie si tulburare bipolara. In consecinta, nu ar trebui sa fie surprinzator faptul ca exista o rata mare de comorbiditate intre dependenta si alte boli mintale. In timp ce oamenii de stiinta nu au dovedit inca o legatura directa, unele probleme de sanatate mintala cresc factorii de risc pentru abuzul de substante. Ceea ce inseamna acest lucru este ca unele persoane cu boli mintale vor apela la alcool sau droguri pentru a face fata suferintei cauzate de problemele de sanatate mintala.

De ce coexista dependenta si boala mintala

Chiar daca exista o rata mare de comorbiditate intre dependenta si boli mintale, acest lucru nu inseamna ca una a cauzat-o pe cealalta – chiar daca a aparut prima afectiune si apoi cealalta. In schimb, exista inca o serie de factori care trebuie luati in considerare, potrivit Institutului National pentru Abuzul de Droguri. De exemplu:

Abuzul de droguri poate determina oamenii sa experimenteze unul sau mai multe simptome ale unei alte boli mintale. De exemplu, exista un risc crescut de psihoza la unii consumatori de marijuana.

Tulburarile mintale pot duce la abuz de droguri sau alcool, deoarece unele persoane folosesc substante pentru automedicatie. De exemplu, produsele din tutun diminueaza uneori simptomele schizofreniei si pot imbunatati cunostintele.

Exista, de asemenea, unele dovezi care indica faptul ca dependentele si bolile mintale sunt cauzate de deficitele cerebrale, influentele genetice si / sau expunerea la traume timpurii. De exemplu, se estimeaza ca intre 40 – 60% din vulnerabilitatea unei persoane la dependenta. poate fi atribuita geneticii. Exista, de asemenea, mai multe regiuni ale genomului uman care au fost legate de un risc crescut atat pentru abuz de substante, cat si pentru boli mintale.

Un alt factor comun intre problemele de sanatate mintala si dependenta este varsta la care apar simptomele. In anii adolescentei, oamenii se dezvolta, se maturizeaza si cresc. Ca urmare, schimbari semnificative ale creierului apar in timpul adolescentei. De exemplu, adolescentii sunt mai predispusi sa-si asume riscuri si sa actioneze impulsiv. Aceste comportamente, desi sunt comune in randul adolescentilor, pot influenta riscul de dependenta si alte tulburari mintale.

In cele din urma, persoanele care sunt traumatizate fizic sau emotional prezinta un risc mult mai mare de abuz de substante si, eventual, chiar dependenta. Aceasta legatura face referire in special la veteranii care se intorc in tara. De fapt, unul din cinci militari si femei care se intorc din Irak si Afganistan au raportat simptome de tulburare de stres posttraumatic (PTSD) sau depresie majora. Studiile arata ca aproape jumatate din veteranii de razboi, pe langa simptomele de stres post-traumatic au si simptome comorbide de abuz de substante.

De ce este dificil sa diagnosticam ambele conditii

Tulburarile comorbide sunt uneori dificil de diagnosticat. Un motiv este ca simptomele sunt adesea complexe si pot varia ca gravitate. Drept urmare, nu este neobisnuit ca oamenii sa primeasca tratament pentru o afectiune, in timp ce cealalta tulburare ramane netratata. Uneori, acest lucru se intampla deoarece simptomele sunt atat de similare sau se suprapun. Cu alte cuvinte, atat problemele de sanatate mintala, cat si dependenta pot avea componente biologice, psihologice si sociale similare. Un alt motiv pentru a nu diagnostica ambele conditii ar putea include evaluarea sau screeningul inadecvate. In orice caz, consecintele tulburarilor comorbide nediagnosticate si netratate pot duce la o probabilitate mai mare de agravare si chiar la suicid.

Tratament cand exista comorbiditate

Cercetarile sugereaza ca tulburarile care apar simultan trebuie sa fie tratate in acelasi timp. De fapt, pentru cele mai bune rezultate, tratamentul ideal este atunci cand persoanele cu dependenta si cu probleme de sanatate mintala primesc tratament integrat. Cu un tratament integrat, medicii si consilierii pot aborda si trata ambele tulburari in acelasi timp. La randul sau, aceasta abordare scade adesea costurile tratamentului si creeaza rezultate mai bune pentru pacienti.

Mai mult, depistarea precoce si tratarea ambelor conditii poate imbunatati mult recuperarea si calitatea vietii persoanei. Cu toate acestea, este important de mentionat ca persoanele care au atat o dependenta, cat si o alta boala psihica au adesea simptome mai persistente, severe si mai rezistente la tratament, comparativ cu pacientii care au o tulburare singulara.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center Telefon: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.