Shopping-ul compulsiv de Craciun la romani si nevoia din spatele lui

Motivele care îi determina pe oameni să facă shopping compulsiv și achiziții de lux de Crăciun nu sunt de ordin rațional.

Atât sezonul Black Friday, cât și cel de Crăciun, determină shopping neplanificat pentru consumatorii din întreaga lume.

Fiind într-adevar un sezon de shopping impulsiv le oferă un pic mai mult decât o soluție emoțională pe termen scurt.

Paradoxal, deși uzual achizițiile se fac în funcție de ce beneficii au produsele si cum se potrivesc cu nevoia lor pragmatică si funcțională, în aceasta perioadă alegerile sunt făcute pe ce valoare simbolică si psihologică o dau oamenii, respectiv pe ce emoție profundă o declanșează în ei.

Unul dintre motive ar putea fi Craciunul care coincide cu cea mai aglomerată perioadă de shopping din lume, fiind perioada cadourilor, iar studiile confirma faptul ca este cel mai usor să transformi o persoană dintr-un vizitator într-un client atunci când acesta se află în goană dupa cadouri.

Cumpărăturile impulsive apar când consumatorii percep produsele sau brand-ul pe care îl achiziționează că se potrivește cu atitudinea lor, cu părerea despre sine și că îi ajută să își exprime cu ușurință identitatea.

Un alt motiv al shopping-ului ar putea fi instinctul de turmă care face parte din natura noastră biologică, fiind unul dintre cele 4 instincte de bază, alături de cele de supraviețuire, hrănire și procreere.

La nivel psihosocial, reprezintă fenomenul prin care oamenii se ghidează după opiniile și acțiunile celorlalți pentru a-și stabili propriile atitudini și comportamente.

Spre exemplu, instinctul de turmă este acel ceva care te face să iei prânzul la un restaurant cu mulți clienți în loc să alegi restaurantul gol de peste drum, gândindu-te că unde este multă lume este, cu siguranță, și mâncare mai bună.

Avem de-a face cu nevoia de integrare în societate și, implicit, de validare a acțiunilor noastre.

În loc să acționăm în conformitate cu valorile noastre și să ne asumăm riscul de a fi respinși de ceilalți, preferăm să acționăm ca marea majoritate.

In zilele noastre vănzătorii sunt foarte versați în a fi convingători cu clienții și în a înțelege ce stă în spatele deciziei lor de achiziție.

Acestia transmit mesaje care sunt triggeri emoționali foarte puternici activand memoria consumatorului.

De aceea motive raționale de achiziție ca de exemplu prețul este subclasat de o amintire sau emoție plăcută legată de perioada din an sau obiectul în sine.

Mai mult, în aceasta perioadă rece din an, când suntem mai puțin expuși la lumina solară, unele persoane pot suferi de un dezechilibru afectiv de sezon, ceea ce este cunoscut sub numele de „winter blues”.

Aceste persoane reușesc atunci când merg la Mall să iși îmbunătățească starea de spirit și să se bucure de cee ce se numește „terapie prin shopping”, producându-și câte o mică plăcere.

Este cunoscut faptul că oamenii nu fac alegeri raționale la shopping.

Bunurile foarte scumpe fiind unul dintre exemple, pentru că tindem să ne uităm la elementele pozitive ale unui produs ignorându-i dezavantajele.

Percepem un bun mai ieftin ca fiind inferior și în consecință având multe minusuri, iar un produs de lux având o calitate superioară dacă are preț crescut.

O explicație ar putea fi o stimă de sine scăzută care se poate compensa cu un produs de lux care în mod normal nu și l-ar permite, dându-le în același timp sentimentul de apartenență la o comunitate cu un statut social ridicat.

„Consumerismul” este o sursă a identității noastre psihologice și un simbol critic în comunicarea interpersonală. Există atât rațiuni de ordin psihologic cât și economic.

În zilele noastre ceea ce vinde sunt beneficiile psihologice ca identitatea, imaginea și valorile și nu caracteristicile funcționale ale produsului.

Astfel, oamenii ajung să devină dependenți si obsedați de consum, devenind victime ale unor achiziții necontrolate de produse pe care nu le vor folosi niciodată.

Studiile au arătat că e suficient să creadă că îsi pot îmbunătății imaginea și starea de spirit, ca să facă shopping.

Iar, pe măsura ce efectul dispare se pregătesc pentru următoarea cumpărătură pentru ca aceste achiziții le dau o stare de siguranță crescută raportandu-se la imaginea lor și nu la ceea ce sunt ei de fapt.

Reversul medaliei este că le imprimă un tipar clasic de adicție, dar este cea mai nevinovată adicție in comparație cu dependența de alcool și droguri.

Felul în care sunt alcătuiţi mental oamenii, de exemplu, le permite acestora să anticipeze veniturile viitoare, dar nu şi să-şi imagineze cheltuielile viitoare, ceea ce duce la stabilirea unor bugete nerealiste.

O explicație ar putea fi ca suntem o societate care mulți ani am fost privați de accesul la informație, am avut limitări la cât lapte și câtă paine să consumâm.

Odată cu deschiderea porților către Occident si către oferte variate și nelimitate este firesc să avem un comportament compulsiv de shopping.

Pentru că undeva acolo în subconștient există informația sau amintirea „lipsei” și fără să ne dăm seama încercăm să o compensăm.

Poate că așa se si explică popularitatea Black Friday, Romania fiind pe locul 2 la nivel global.

Singura țară care ne depășește fiind SUA, locul de unde a fost inventat acest eveniment si unde oamenii se concentreaza poate prea mult pe ideea de consum.

De asemenea mesaje de genul „Ultima șanșă”, e-commerce-ul care anunță mereu „A mai rămas doar o bucată”, transmit ideea de urgență și competiție, oamenii dorindu-și să vâneze și să câștige.

În mintea lor fiind doar cât salvează fără să se gândească dacă au și nevoie de produsul respectiv.

Vânătoarea si competiția fiind mai importante decât rezultatul final.

SECRETUL CONTROLULUI EMOTIONAL PE CARE MULTI OAMENI NU-L CUNOSC. Afla mai multe aici.