Dependenta de social media – este timpul sa ne deconectam?

Desi nu este inca recunoscut in mod oficial ca fiind o tulburare, in ultimii ani comportamentele asociate consumului excesiv de social media au devenit subiect de interes major pentru cercetatori, acestia descoperind un numar crescut de relatii daunatoare intre social networking si sanatatea mintala.

Utilizarea Facebook-ului, Instagram-ului, Twitter-ului sau Snapchat-ului a devenit temeilia comunicarii moderne, permitandu-le utilizatorilor sa isi creeze un simt al apartenentei si sa-si redefineasca modul de existenta.

Partea pozitiva a acestor tehnologii este ca ne permit sa fim mereu in contact cu persoanele dragi, sa ne largim orizontul cunoasterii, sa fim mai aproape de prieteni si sa ne formam relatii oriunde pe planeta, oricand si oriunde ne-am afla, ne permit exprimarea creativa a ideilor si impartasirea parerilor.

Ce este rau in acest lucru?

Din pacate, atunci cand activitatile din mediul online interfereaza cu functionarea noastra optima zilnica de la locul de munca sau de acasa, cand ne gasim pierzand ore in fiecare zi incercand sa postam o imagine, sa o editam, sa punem un status, sa comentam la postari, incercand sa adunam “like-uri” si “followers”, poate fi o problema.

Statisticile recente sugereaza ca mai mult de doua treimi dintre utilizatorii de Internet si aproximativ o treime din persoanele de pe glob sunt utilizatori ai site-urilor social media. Aceste site-uri au fost definite ca servicii bazate pe WEB ce permit persoanelor fizice:

1. Sa construiasca un profil public sau semi-public intr-un sistem limitat
2. Sa creeze o lista a altor utilizatori cu care impartasesc o conexiune
3. Sa vizualizeze si sa parcurga lista lor si a altora de conexiuni din sistem

Cu alte cuvinte, motivatia principala a utilizatorilor de social media este sa stabileasca si sa mentina relatii atat online cat si offline.

Studiile recente s-au bazat pe tipurile de satisfactii obtinute in urma consumului de social media, acestia argumentand ca fiecare dintre site-urile utilizate ofera un anumit tip de satisfactie psihica in functie de caracteristicile utilizatorului: varsta, personalitate, gen si in functie de tipul de site utilizat.

Astfel, in comparatie cu barbatii, femeile folosesc semnificativ mai mult social media pentru pastrarea relatiilor, gestionarea sarcinilor si pentru satisfactii educationale si informative. Femeile au mai multi prieteni pe facebook decat barbatii, sunt mult mai orientate catre scopuri cand vine vorba de social media si au mai multa grija de siguranta in mediul online, dar posteaza mai multe poze, dau mai multe like-uri, posteaza mai multe selfie-uri, argumentul cercetatorilor fiind acela ca femeile sunt mult mai predispuse ca barbatii la activitati ce implica interactiunea sociala. Pe de alta parte, barbatii utilizeaza site-uri de social media pentru a cunoaste oameni noi si pentru a socializa.

Studiile arata ca utilizarea platformelor de social media ce implica share-ul de poze si filmulete determina o interactiune mai intima si realista, astfel, utilizarea Instagram-ului si a Snapchat-ului este mult mai intensa ca a Facebook-ului sau a Twitter-ului.

Obisnuinta sau dependenta de social media?

Deoarece social media este cel mai frecvent accesat cu ajutorul telefoanelor mobile, acest lucru contribuie la dezvoltarea unor obiceiuri de “verificare constanta a telefonului”, care deriva adesea din “teama de a pierde ceva”.

Desi, din ce se cunoaste momentan, doar putine persoane sunt cu adevarat dependente de social media, pentru majoritatea a devenit o obisnuinta ce poate sa aiba efecte problematice in diverse arii ale vietii: verificarea platformelor de social media la volan, verificarea lor constanta la o iesire in oras cu prietenii, la masa cu familia sau in timpul unui film la cinema.

Cercetatorii au concluzionat in urma unui experiment comparativ intre adictia de social media si adictia de tigari, ca dependenta de social media ar putea fi mai puternica decat cea de tigari prin inregistrarea dorintelor participantilor pe parcursul a catorva saptamani.

Se pare ca anumite persoane sunt mai predispuse la a dezvolta o dependenta de social networking fata de altele: cele care au simptome anxioase sau depresive, deoarece acesta ar fi un mod de a se distrage de la emotiile si gandurile negative, persoanele stresate ce gasesc o sursa de eliberare in social media, dar contraintuitiv si persoanele cu mai putine abilitati sociale, deoarece se simt mult mai confortabil sa socializeze si sa se deschida in mediul online, fiind la limita de a dezvolta un obicei nesanatos.

Cercetatorii au vorbit de multe ori despre potentialul negativ pe care consumul in exces de social media il are asupra adolescentilor, tinerilor si adultilor: de la cyber-bullying la “Depresia Facebook”, acestia sugerand cateva efecte probabile:

• Poate sa creeze dependenta: neglijarea vietii personale, evadare, expeiente de modificare a dispozitiei, toleranta si ascunderea comportamentului ar fi prezente la persoanele ce fac exces de social media, iar cercetarile vorbesc si despre existenta unei anxietati atunci cand utilizarea este stopata
• Declanseaza mai multa tristete decat fericire. Studiile arata ca utilizarea de social media in exces poate fi in relatie cu mai multe sentimente de izolare sociala, sugerand ca, cu cat petrecem mai mult timp pe platformele social media, cu atat mai mult ne percepem mai izolati social, chiar daca in realitate nu suntem
• Comparatia nesanatoasa cu vietile altora este daunatoare pentru sanatatea noastra mintala si poate duce la simptome depresive

Ce puteti face?

Daca credeti ca sunteti la risc de a fi prins in capcana site-urilor social media, puteti sa verificati acest lucru prin a raspunde la urmatoarele intrebari:

1. Petreceti mult timp gandindu-va si planuind cum sa utilizati platformele social media?
2. Simtiti impulsuri de a utiliza social media din ce in ce mai mult?
3. Utilizati site-urile de social media pentru a uita de problemele personale?
4. Incercati de multe ori sa reduceti utilizarea lor fara succes?
5. Sunteti nelinistiti atunci cand sunteti in imposibilitatea de a utiliza social media?
6. Folositi atat de des site-urile de social media incat acest lucru are un impact negativ asupra locului de munca sau asupra studiului?

Daca ati raspuns “da” la toate intrebarile, exista posibilitatea sa fi dezvoltat o adictie, iar acest lucru se poate stabili cu certitudine doar cu ajutorul unui specialist, insa daca ati raspuns “da” doar la cateva intrebari, atunci ati dezvoltat doar o obisnuinta din utilizarea platformelor social media, iar tot ceea ce trebuie sa faceti este sa urmati cateva strategii de reducere a timpului petrecut in mediul online, pentru a va relaxa si a petrece mai mult timp cu dumneavoastra intr-un mod benefic:

1. Incepeti cu pasi mici: stabiliti-va o regula, spre exemplu, va verificati telefonul o data pe ora, iar in restul timpului va inchideti notificarile.
2. Puteti monitoriza activitateape care o aveti pe social media: constientizarea timpului petrecut pe site-uri este foarte importanta. Incercati sa va dati seama cat din timpul petrecut este cu sens si cat din timpul petrecut este doar un automatism.
3. Lasati-va telefonul in alta parte atunci cand: mancati, iesiti cu prietenii sau efectuati alte activitati recreative.
4. Atunci cand va puneti in pat, lasati-va telefonul in alta camera.
5. In loc sa verificati Instagram, Facebook sau alte platforme social media dimineata imediat cum va treziti, inlocuiti acest obicei cu o carte preferata.
6. Petreceti mai mult timp cu familia si prietenii apeland la activitati in aer liber, plimbari sau pur si simplu bucurati-va de prezenta lor.

Daca considerati ca ati dezvoltat o adictie, puteti cere o evaluare clinica si ajutor specializat la unul din psihologii Id Therapy Bespoke Treatment Center.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

WhatsApp: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.