Bulimia (mancatul excesiv, de tip compulsiv) si anorexia (abtinerea de la mancare pentru satisfacerea dorintei de a fi slab) sunt considerate tulburari emotionale.
Desi la prima impresie bulimia si anorexia par legate de corp si greutate corporala, tulburarile comportamentului alimentar tin de fapt de emotii, de relatii, de gandire si de comportament – intr-un cuvant de psihic.
Simptomele intalnite in bulimie sunt modalitati de a face fata unor emotii negative intense, precum teama, neputinta, vinovatia, confuzia, s.a.m.d.
Persoanele care sufera de bulimie descriu, de exemplu, varsaturile autoprovocate ca pe o modalitate de “curatare” de emotii, ca pe o eliberare de sentimente negative, de teama, vinovatie sau rusine, exprimata atat de concret prin corp.
Bulimia – care sunt simptomele?
Bulimia este o tulburare de comportament alimentar.
Inainte de aparitia propriu-zisa a simptomelor bulimiei, deseori persoana incepe prin a tine cure de slabire drastice, prin a-si numara caloriile si mai ales printr-o preocupare excesiva fata de forma si greutatea corporala.
Acestea sunt insotite de frica intensa de ingrasare sau de a fi grasa.
Bulimia se manifesta prin:
• episoade de mancat compulsiv, in timpul carora persoana poate consuma o cantitate mare de alimente si simte ca isi pierde controlul cu privire la ce/cat mananca
• comportamente de compensare, care pot fi: varsaturi autoprovocate, sport practicat in exces, laxative, ceaiuri pentru slabit, diuretice, clisme, post negru, etc.
Efecte adverse si perverse ale dietelor nereusite, care te reintorc la bulimie
Paradoxul care reiese din analiza rezultatelor a numeroase diete este ca toate sunt eficiente, dar niciuna nu functioneaza efectiv.
Aceasta inseamna ca miile de diete propuse in ultimi ani de specialisti, ca antidot la efectele devastatoare ale bulimiei sunt in masura sa produca efecte reale de pierdere in greutate a celor care le urmeaza.
Problemele apar in schimb, la nivelul mentinerii rezultatului, adica: marea majoritate a persoanelor dupa putin timp abandoneaza dieta si ajung sa redobandeasca greutatea initiala, deseori chiar peste.
1. Efectul de transgresiune: cu cat este interzis mai mult, cu atat mai mult este dorit
Primul mod sigur de a face sa esueze proiectul unui echilibru alimentar este decizia de a interzice alimentele prea calorice.
Aceasta pentru ca, tocmai din cauza interzicerii lor, devin din ce in ce mai dorite. Parafrazandu-l pe Oscar Wilde, nimic nu este mai irezistibil ca o interdictie.
2. Efectul condamnare: succesul care alimenteaza insuccesul.
Succesul aparent este o capcana cu adevarat vicleana in materie de efecte psihologice care duc la bulimie.
Dupa ce s-a obtinut cu mari eforturi succesul mult ravnitei forme fizice, s-a intors insuccesul de a fi din nou coplesiti de demonul foamei compulsive. Adica, din nou, bulimia.
3. Efectul evitare: pentru a evita tentatiile, renunt la senzatii – persoane care de teama de a reveni la bulimie, se abtin de la a manca si nu reusesc sa se bucure de o masa.
4. Efectul razvratire: deoarece nu reusesc, ma las dus.
Atunci cand tentativa de a atinge si a mentine o buna forma fizica, esueaza in mod repetat, pe baza uneia sau mai multor solutii disfunctionale incercate descrise, persoana poate sa reactioneze.
Una dintre reactiile cele mai frecvente o constituie revolta totala fata de sacrificiul alimentar.
Subiectul se lasa dus si se abandoneaza complet bulimiei, vazuta ca placere de a manca si de a bea; de obicei intrerupe si orice activitate motorie care este orientata catre o silueta placuta.
Deseori aceste persoane declara ca, deoarece pentru ele este imposibil sa tina dieta si de fiecare data cand au incercat au esuat, renuntand apoi la satisfactia de a fi ”zvelti”, se dedica placerii de a manca.
5. Efectul „lupta continua”: trebuie sa consum mai mult decat mananc
Daca sa tii dieta este un obiectiv imposibil de atins, poate sa para rational sa te gandesti ca daca vei consuma mai mult decat mananci in termeni de calorii, socotelile ar trebui sa rezulte cu plus.
Ca urmare, lupta impotriva tentatiilor bulimice, se realizeaza zilnic prin exercitii fizice extenuante cu unicul scop de a mentine echilibrul caloric.
La putin timp, insa si acest regim devine insuportabil.
Daca din punct de vedere fizic pot sa sustin execitiu zilnic prelungit, din punct de vedere psihologic acesta devine curand o obsesie.
6. Efectul hidraulic: daca mananc mult, vomit
Forma cea mai perversa de control al siluetei si de lupta impotriva bulimiei are origini antice, dar a devenit in expresia sa patologica, cea mai raspandita in ultimul deceniu.
Aceasta este reprezentata de procesul de a vomita mancarea dupa ce a fost gustata si mancata.
Din pacate, de cele mai multe ori, acest procedeu hidraulic aparent inofensiv se transforma intr-o compulsie de neoprit.
Ceea ce poate sa para surprinzator, pentru cititorul care nu este un expert in patologii alimentare si care nu a fost inteles si de catre multimea de cercetatori, este ca faptul ca a manca si a vomita poate sa se transforme intr-un ritual placut.
7. Efectul delegare: ”pastila miraculoasa”
Ultima dintre modalitatile falimentare „anti-bulimie”pentru a obtine si mentine o silueta perfecta este cu siguranta cea mai moderna si cea mai adecvata pentru cei care se autodeclara „fara vointa”.
De fapt, persoana care se simte incapabila sa duca ea insasi batalia impotriva bulimiei de obicei recurge la solutii care nu cer eforturi sau contrangeri si delega pe cineva, sau ceva, sa faca treaba.
Pe scurt se incredinteaza unei alte persoane sau unei superstitii, sau efectului vreunei substante miraculoase (pastile, de exemplu), sarcina de a ne da posibilitatea sa facem ceva ce nu suntem in masura sa facem singuri.
Solutia anti-bulimie prin Terapia Scurta Strategica
Exista solutii psihoterapeutice inovatoare pentru cei care doresc sa fie ajutati in controlul bulimiei.
O solutie inovatoare si extrem de eficienta a fost numita Dieta Paradoxala, definita in cadrul Terapiei Scurte Strategice.
Esenta acestei terapii consta in a bate bulimia cu propriile arme, prin orientarea constructiva si constieta a fanteziilor fata de placerea de a manca.
Cu alte cuvinte, sa ne imaginam in mod voluntar alimentele ce ne plac cel mai mult si cum le vom manca in cea mai placuta ambianta si in cel mai relaxat mod.
Practic, cautarea senzatiilor date de alimentele cele mai iubite, evocandu-le gusturile, mirosurile si efectul vizual, lasandu-ne purtati de senzatiile autoinduse, pentru ca apoi sa alegem efectiv ce anume sa mancam in acea zi.
Prin intermediul acestei sugestii autoinduse, tentatiile alimentare periculoase devin o posibila alegere voluntara si nu mai sunt deloc o pierdere a autocontrolului; un inamic de temut se transforma intr-un amic de respectat.
Aceasta inseamna sa se treaca de la frica de a pierde controlul la planificarea modului realizarii voluntare a placerii de a manca ceea ce se doreste, ceea ce semnifica asumarea controlului asupra a ce ne-ar putea face sa cedam.
Astfel, o persoana pana atunci victima a bulimiei, va descoperi ca nu mai este coplesita de dorintele de neoprit si chiar alimentele care inainte erau cele mai ravnite, interzise fiind, raman dorite, dar nu mai sunt coplesitoare.
Ca urmare, devine posibil sa selectionam intr-un mod controlat si echilibrat dieta noastra zilnica compusa din alimentele care ne plac cel mai mult.
Pentru solutii concrete si rapide accesati www.idtherapy.ro
Articole asemanatoare:
Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.