15 feb. 2016

ANOREXIA – intre standarde de frumusete si pericol de moarte

Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentare care presupune incapacitatea unei persoane de a-si mentine greutatea considerata minima pentru varsta si inaltimea sa. Persoanele care sufera de anorexie au, de obicei, o teama puternica de a nu creste in greutate, chiar daca sunt subponderale. Deseori, persoanele anorexice apeleaza la diete extreme, exercitii fizice excesive sau la alte metode de a pierde in greutate.

La baza anorexiei sta o conceptie si in acelasi timp o limitare psihica: identificarea frumusetii si sanatatii cu slabirea: cu cat sunt mai slab/a cu atat sunt mai frumos/a si sanatos. Aceasta idee de cele mai multe ori se transforma intr-o fixatie ce sta la baza anorexiei si care, in virtutea efortului constant in aceasta directie, conduce la o periculoasa distorsiune cognitiva si la o disperceptie estetica si anume la ideea ca frumusetea estetica nu se afla in tonicitatea muschilor si armonia formelor, ci doar in slabire, care astfel devine unicul obiectiv de atins.

In consecinta, escaladarea ecuatiei frumos egal slab conduce la efecte devastatoare, intrucat distorsioneaza cunoasterea si perceptia frumosului estetic.

Cauzele anorexiei

Cauzele exacte ale declansarii bolii nu sunt cunoscute cu certitudine, insa specialistii sugereaza ca sunt implicati mai multi factori, printre care mostenirea genetica si activitatea hormonala. De asemenea, la declansarea unui proces psihic care sa duca la anorexie poate contribui si atitudinea sociala prin canoanele modellingului care promoveaza corpurile excesiv si nenatural de subtiri. In trecut era acceptata si teoria conform careia anorexia, sau alte tulburari de alimentatie, pot fi provocate de neintelegerile din familie, insa studiile recente par sa infirme aceasta varianta.

Factorii de risc agravanti care pot conduce catre anorexie pot include:

• a fi perfectionist – o incremenire in propriile standarde rigide;

• grija obsesiva si progresiva pentru greutatea si forma corpului tau;

• prezenta tulburarilor digestive si de alimentatie in perioada copilariei;

• unul sau ambii parinti au suferit de anorexie sau diverse forme de dependenta;

• o perceptie defavorabila despre sine si un nivel ridicat de sentimente negative fata de viata, in general;

• trecerea prin momente stresante ale vietii, precum schimbarea locului de munca sau experiente neplacute precum violul ori abuzul.

Anorexia debuteaza, de obicei, in adolescenta sau in tinerete. Este mai des intalnita la femei, dar pot fi afectati si barbatii. Cele mai afectate de anorexie sunt femeile de rasa caucaziana, cu un nivel intelectual ridicat si care au o personalitate orientata spre motivare si indeplinirea scopurilor propuse, pentru ca ele sunt cele mai influentabile de catre canoanele frumusetii mediatizate.

Anorexia – simptome

Se poate pune diagnosticul de anorexie daca o persoana:

• se teme puternic sa nu se ingrase, chiar daca este subponderala;

• refuza sa se mentina la o greutate considerata normala sau acceptabila pentru varsta si greutatea sa (greutatea este mai mica de 85% din greutatea considerata normala);

• are o imagine distorsionata despre propriul corp; se concentreaza excesiv pe pierderea in greutate si refuza sa recunoasca gravitatea acesteia;

• nu a avut ciclu menstrual trei sau mai multe luni consecutiv (in cazul femeilor).

Persoanele anorexice isi pot limita drastic cantitatea de alimente pe care o consuma sau isi pot provoca singure voma dupa mese. Alte trasaturi specifice ale comportamentului anorexic mai includ:

• felierea alimentelor in bucatele mici. Adeseori persoanele anorexice mai mult se joaca cu mancarea din farfurie in timpul mesei si nu o consuma;

• excesul de exercitii fizice, chiar si in situatiile in care vremea e nefavorabila, sunt raniti sau se simt rau sau au un program supraincarcat;

• refuzul de a manca in compania altora;

• consumul de laxative, diuretice sau medicamente care inhiba pofta de mancare.

Alte posibile simptome aparente, vizibile corelate de obicei cu anorexia:

• ten uscat, galbui sau cu bubite, acoperit cu un par fin si pufos;

• gandire confuza sau lenta, asociata cu o memorie slaba;

• depresie;

• uscaciunea gurii;

• sensibilitate excesiva la frig;

• fragilitatea oaselor;

• pierderea masei musculare etc

Tratamentul anorexiei

Anorexia este tratabila in primul rand in cabinetul unui psihoterapeut. Ca o tulburare alimentara de natura psihica, ea nu se rezolva la un dietetician, ci alaturi de un consilier care poate intelege cauzele profunde si personale, poate niciodata investigate, ale unei asemenea distorsiuni in imaginea de sine, adica exact terenul psihic pe care se dezvolta anorexia.

Una din terapiile de succes in tratamentul anorexiei este terapia scurta strategica, care a dat rezultate in peste 90% din cazuri.

Folosirea unor tehnici specifice de sugestie, a paradoxurilor, a capcanelor de comunicare si comportamentale, s-a dovedit a fi un instrumentar specific acestui tip de terapie, extrem de eficient pentru a rezolva rapid si concret anorexia. In acest tip de terapie se induc pacientilor care sufera de anorexie “restructurari” si “prescriptii de comportament” directe, indirecte sau paradoxale, capabile sa-i conduca prin experiente concrete la solutionarea rapida a problemelor de perceptie si de raportare la lume.

Terapia prin aceasta perspectiva devine un tip de duel intre terapeut si pacient/i, in care terapeutul trebuie sa invinga rezistenta la schimbare pe care o are de obicei pacientul si persistenta in schema lui de perceptie a realitatii.

Pentru solutii concrete si rapide accesati www.idtherapy.ro

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *